Eurostat arată că, în a doua jumătate a anului 2025, prețurile la gazul natural pentru consumatorii casnici, exprimate în standarde de putere de cumpărare (PPS) pe 100 kWh, au înregistrat variații mari între statele analizate, cele mai ridicate fiind în Suedia, Portugalia și Italia. Datele publicate acoperă statele membre ale UE, precum și țări EFTA și candidate cu date disponibile.
Potrivit raportului, în perioada menționată cele mai scumpe tarife raportate în UE (în PPS/100 kWh) au fost: Suedia — 17,16, Portugalia — 17,04 și Italia — 15,48. La pol opus se situează țările cu cele mai scăzute prețuri în Uniunea Europeană: Ungaria — 4,67, Luxemburg — 6,75 și Slovacia — 7,58.
Clasamentul prezentat de Eurostat reflectă nivelurile de preț corectate pentru diferențele de putere de cumpărare între țări. Această metodă (PPS — Purchasing Power Standards) permite o comparație mai echitabilă între state cu niveluri de trai diferite, deoarece ajustează valoarea monetară în funcție de costul relativ al bunurilor și serviciilor.
Detaliile centralizate de biroul european de statistică arată că variațiile semnificative de preț la gaz pentru gospodării pot fi influențate de mai mulți factori: politicile fiscale și de subvenții, tarifele rețelelor de distribuție, costurile de import și aprovizionare, precum și gradul de reglementare sau liberalizare a pieței interne. Țări cu taxe și tarife ridicate sau cu dependență mare de importuri pot înregistra prețuri finale mai mari pentru consumatorii casnici.
Impactul acestor diferențe este direct resimțit de gospodării: în statele cu prețuri mai mari consumatorii se pot confrunta cu facturi energetice mai ridicate, ceea ce afectează puterea de cumpărare și poate crește riscul de sărăcie energetică. Autoritățile naționale și instituțiile europene urmăresc astfel de statistici pentru a calibra intervențiile: măsuri de sprijin social, mecanisme de plafonare a prețurilor, programe de eficiență energetică sau investiții în diversificarea surselor de energie.
Eurostat menționează, de asemenea, că harta aferentă datelor include statele UE, țările EFTA și candidații cu date disponibile, dar clasificarea sintetizată în legendă se bazează exclusiv pe țările membre ale Uniunii Europene. Această distincție este importantă pentru interpretarea corectă a clasamentelor și a ordinii statelor în rapoartele publicate.
Deși raportul nu detaliază cauzele fiecărui nivel național în mod exhaustiv, specialiștii în politică energetică subliniază necesitatea unor politici mixte: protecție socială pentru consumatorii vulnerabili, stimulente pentru eficiența energetică a locuințelor și măsuri pe piața gazelor care să reducă volatilitatea prețurilor la nivelul consumatorului final.
Pentru cititorii interesați de sursa originală și de harta interactivă cu datele regionale, informațiile provin de pe pagina de Facebook EurostatStatistics și pot fi consultate detaliat la https://link.europa.eu/4tJvx6. Datele menționate se referă la a doua jumătate a anului 2025 și sunt exprimate în PPS pe 100 kWh pentru consumatorii casnici.