În 2025, 9,1% dintre tinerii europeni cu vârste între 18 și 24 de ani au părăsit timpuriu sistemul de învățământ și formare, arată datele publicate de Eurostat. Statisticile referă situația la nivelul Uniunii Europene, evidențiind diferențe semnificative între statele membre.
Procentul general de 9,1% reflectă numărul tinerilor care nu au finalizat în mod corespunzător o formă de educație sau formare profesională până la vârsta de 24 de ani. Datele Eurostat, publicate pe pagina sa de Facebook EurostatStatistics și detaliate pe portalul oficial, arată atât state cu performanțe foarte bune, cât și state cu niveluri ridicate ale abandonului timpuriu.
La polul opus al clasamentului, cele mai scăzute ponderi ale părăsirii timpurii a școlii au fost înregistrate în Croația (2,1%), Grecia (3,0%) și Irlanda (3,6%). Aceste cote ridicat de succes în menținerea tinerilor în sistemul educațional pot reflecta politici naționale eficiente în domeniul educației, programe de orientare profesională sau sistemele de învățământ secundar adaptate cerințelor pieței muncii.
În schimb, cele mai mari ponderi ale tinerilor care au abandonat timpuriu educația se regăsesc în România (15,5%), Germania (13,1%) și Spania (12,8%). Aceste niveluri ridicate ridică semne de întrebare privind includerea educațională, accesul la formare profesională continuă și măsurile de prevenire a abandonului. Diferențele dintre state sugerează necesitatea unor abordări diferențiate, adaptate contextului local și structurii pieței muncii din fiecare țară.
Impactul social și economic al părăsirii timpurii a școlii este semnificativ: tinerii fără calificare completă sunt, în general, mai expuși riscului de șomaj, au venituri mai mici și pot întâmpina dificultăți mai mari în integrarea pe piața muncii pe termen lung. De asemenea, costurile asociate suportului social și formării ulterioare pot crește presiunea asupra bugetelor naționale. Pentru comunitățile locale, niveluri ridicate ale abandonului pot însemna blocaje în dezvoltarea economică și o nevoie mai mare de programe de reintegrare.
Autoritățile publice și factorii de decizie pot utiliza aceste date pentru a concentra intervențiile în zonele și grupurile vulnerabile, pentru a dezvolta programe de formare duală, ucenicie și educație profesională continuă, precum și pentru a îmbunătăți consilierea vocațională în școli. Măsurile preventive, precum suportul psihosocial, programele de mentorat și stimulentele pentru continuarea studiilor, au fost identificate în practici internaționale ca fiind eficiente în reducerea abandonului timpuriu.
Pentru detalii complete și metodologia utilizată în calculul indicatorilor, Eurostat pune la dispoziție o prezentare detaliată pe site-ul oficial. Datele citate în acest articol provin din postarea paginii de Facebook EurostatStatistics și din raportul publicat pe portalul Uniunii Europene: https://link.europa.eu/9frDPn.
Sursă: EurostatStatistics (pagina de Facebook) și publicațiile Eurostat, accesate prin linkul oficial furnizat.