Greciei i-a revenit stabilitatea fiscală după ani de dependență externă: autoritățile au reformat administrația fiscală și au majorat colectarea, ceea ce a permis revenirea pe piețe și obținerea unui surplus primar. Schimbarea s-a desfășurat între 2010 și 2025, în trei etape susținute de dezvoltare de capacitate din partea Fondului Monetar Internațional (FMI).
În ultimii ani, eforturile concertate au transformat o economie anterior exclusă de pe piețele financiare într-una dintre cele cinci ţări din UE care înregistrează un surplus primar, rezultatul fiind o creștere semnificativă a veniturilor fiscale și o reducere pronunțată a datoriei publice.
Reforma administrației fiscale elene a fost implementată în trei faze clar delimitate: stabilizare (2010-2012), când prioritatea a fost restabilirea disciplinei bugetare în contextul programelor de sprijin; consolidare instituțională (2013-2017), care a vizat întărirea capacității instituționale și a conformării la plată; și transformare digitală (2018-2025), cu proiecte de digitalizare a proceselor de administrare fiscală menite să reducă evaziunea și costurile administrative. Fiecare etapă a beneficiat de asistență tehnică și dezvoltare de capacitate din partea FMI, potrivit raportului recent publicat pe platformele instituției.
Indicatorii macrofiscali ilustrează amploarea schimbării. Raportul arată că raportul taxe/PIB a urcat de la 20,5% în 2009 la 28% în 2025, o creștere substanțială care reflectă în principal îmbunătățirea colectării impozitelor și extinderea bazei fiscale. În același interval, veniturile din TVA au crescut cu 2,4 puncte procentuale din PIB, în decurs de 15 ani. Pe partea bugetară, Grecia a înregistrat un surplus primar apropiat de 5% din PIB în 2024-2025, un salt semnificativ comparativ cu perioadele anterioare de dezechilibru.
Impactul asupra datoriei publice este de asemenea notabil: conform datelor citate, datoria a scăzut cu aproximativ 65 de puncte procentuale față de vârful înregistrat în 2020. Această reducere a expunerii fiscale a consolidat încrederea investitorilor și a redus vulnerabilitatea externă a economiei elene, facilitând revenirea pe piețele internaționale de capital fără dependența exclusivă de sprijinul extern.
Transformările care au determinat aceste evoluții includ măsuri practice de închidere a breșelor de conformare fiscală, digitalizarea proceselor de administrare (facturare electronică, declarare online, schimb automat de informații), întărirea controalelor și a sancțiunilor pentru nedeclarare, precum și consolidarea managementului risc în colectare. Autoritățile au mizat atât pe modernizarea tehnică, cât și pe consolidarea procedurilor instituționale, pentru a crea un sistem mai eficient și mai transparent.
Pentru cetățeni și mediul de afaceri, efectele sunt mixte, dar în ansamblu favorabile: pe termen lung, un aparat fiscal funcțional și o poziție bugetară solidă pot susține furnizarea serviciilor publice și stabilitatea macroeconomică, în timp ce reducerea poverii datoriei scade riscul unei ajustări fiscale drastice. Totuși, succesul continuu depinde de menținerea disciplinei fiscale, de conturarea unei politici fiscale predictibile și de continuarea eforturilor anti-fraudă.
Sursa principală a informațiilor este analiza publicată de Fondul Monetar Internațional în secțiunea Country Focus; detalii suplimentare pot fi consultate pe pagina instituției: IMF Country Focus – How tax administration supported Greece’s economic recovery. Informațiile au fost difuzate și prin pagina de Facebook a FMI (imf).