În 2025, 26,9% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană au locuit în gospodării supraaglomerate, conform datelor publicate de Eurostat. Cifrele evidențiază disparități semnificative între statele membre, cele mai ridicate rate înregistrându-se în România, Letonia și Bulgaria, iar cele mai scăzute în Cipru, Irlanda și Malta.
Datele se referă la situația din 2025 la nivelul UE și sunt preluate de pe pagina oficială de Facebook a Eurostat: EurostatStatistics. Raportul sintetizează proporția tinerilor care locuiesc în locuințe considerate supraaglomerate conform definiției statistice europene, oferind o imagine comparativă între statele membre.
Conform datelor, rata medie a supraaglomerării în rândul tinerilor 15–29 ani în Uniunea Europeană a fost de 26,9% în 2025. În topul țărilor cu cele mai mari procente se află:
- România – 60,4%
- Letonia – 54,9%
- Bulgaria – 52,8%
La polul opus, statele cu cele mai scăzute rate ale supraaglomerării au fost:
- Cipru – 3,5%
- Irlanda – 7,4%
- Malta – 7,7%
Eurostat precizează că noțiunea de „supraaglomerare” se bazează pe un criteriu clarizat: o gospodărie este considerată supraaglomerată dacă nu dispune de cel puțin următoarele spații privitoare la componența sa – o cameră pentru gospodărie, o cameră pentru fiecare cuplu, o cameră pentru fiecare persoană singură în vârstă de 18 ani sau peste, o cameră pentru fiecare pereche de copii de același sex cu vârste 12–17 ani, o cameră pentru fiecare copil rămas în vârstă de 12–17 ani și o cameră pentru fiecare pereche de copii sub 12 ani. Acest cadru metodologic permite comparabilitate între state, concentrându-se pe raportul dintre numărul de persoane și spațiile locative disponibile.
Diferențele marcante între țări reflectă atât contextul istoric și structura locuințelor, cât și factorii socio-economici locali, cum ar fi nivelul veniturilor, politicile publice în domeniul locuirii, costul chiriilor și dinamica migratorie. Rate foarte ridicate în state precum România, Letonia și Bulgaria indică provocări persistente în ceea ce privește accesul la locuințe adecvate pentru tineri, în special în mediile urbane și în gospodăriile extinse.
Impactul supraaglomerării asupra tinerilor poate fi complex: locuințele insuficiente din punct de vedere al spațiului influențează calitatea vieții, posibilitățile de studiu sau muncă la domiciliu, intimitatea și sănătatea mentală. De asemenea, supraaglomerarea poate genera presiuni asupra infrastructurii locale și poate crește vulnerabilitatea în fața unor riscuri sanitare.
Autorii datelor subliniază utilitatea acestor statistici pentru factorii de decizie publică, care pot utiliza informațiile pentru a adapta programele sociale și politicile locative: de la stimulente pentru creșterea ofertei de locuințe accesibile la măsuri de sprijin pentru familiile tinere sau pentru proiecte de reabilitare a fondului locativ existent.
Pentru analiza completă și acces la setul de date detaliat, Eurostat pune la dispoziție informații suplimentare prin postarea originală și linkurile asociate: https://link.europa.eu/vgYnTv. Sursa principală a acestor date este pagina de Facebook a Eurostat: EurostatStatistics, care redirecționează către publicațiile statistice oficiale ale biroului european de statistică.
Datele din 2025 oferă un punct de referință pentru monitorizarea evoluției condițiilor de locuire ale tinerilor în Uniunea Europeană și pentru evaluarea eficienței măsurilor publice în domeniul locuirii pe termen mediu și lung.