Eurostat raportează că în 2025, 29,2% dintre persoane din Uniunea Europeană cu vârste între 16 şi 74 de ani au încercat să verifice veridicitatea informațiilor sau conținutului găsit pe internet comparându-le cu alte surse. Datele au fost comunicate prin pagina oficială de Facebook a Eurostat și reflectă comportamentul cetățenilor în mediul online în contextul creșterii preocupărilor legate de dezinformare.
Statistica subliniază variațiile importante între statele membre: unele țări înregistrează o adopție largă a verificării informațiilor, în timp ce altele rămân la procente relativ scăzute. Informația vizează populația activă online, în intervalul de vârstă 16–74 ani, și oferă un punct de plecare pentru analiza nivelului de alfabetizare media din UE.
Distribuția pe state evidențiază diferențe marcante:
- Irlanda – 63,6% dintre respondenți au declarat că au încercat să verifice informațiile;
- Olanda – 53,1%;
- Luxemburg – 45,2%.
La polul opus se situează țările cu cele mai mici procente înregistrate în 2025:
- Grecia – 9,8%;
- Lituania – 14,9%;
- România – 18,2%.
Intervalul dintre cel mai ridicat (63,6%) și cel mai scăzut (9,8%) procent relevă o dispersie substanțială în practicile de verificare a informațiilor la nivel european. Această dispersie poate reflecta factori diverși, cum ar fi nivelul de alfabetizare digitală, încrederea în mass-media tradițională, accesul la surse alternative de informare și gradul de conștientizare privind riscurile dezinformării. Eurostat precizează că măsurătoarea se referă la acțiunea de „a verifica veridicitatea informațiilor sau conținutului găsit pe internet din alte surse”.
Impactul acestor rezultate asupra comunităților locale și actorilor publici este semnificativ. Pentru cetățeni, ratele mai ridicate de verificare pot indica o practică consolidată de cruce-referință a informațiilor, ceea ce poate reduce vulnerabilitatea la conținut eronat. Pentru autorități, instituții media și organizații educaționale, datele oferă un indicator util pentru dimensionarea programelor de alfabetizare media și digitală și pentru prioritizarea intervențiilor în zonele cu rate scăzute de verificare.
De asemenea, cifrele pot servi drept referință pentru monitorizarea evoluției în timp a comportamentelor online și pentru evaluarea eficienței campaniilor de informare publică sau a politicilor menite să combată dezinformarea. Date detaliate și analize suplimentare sunt disponibile prin canalele oficiale Eurostat, iar comparațiile între perioade pot arăta tendințe de îmbunătățire sau deteriorare a practicilor de verificare.
Notă metodologică: statistica reflectă răspunsurile persoanelor cu vârsta între 16 și 74 de ani din statele membre ale Uniunii Europene și a fost publicată pe pagina de Facebook a Eurostat. Pentru acces la postarea originală și materialul suplimentar, consultați sursa: https://link.europa.eu/RcYPVM și pagina EurostatStatistics pe Facebook: https://www.facebook.com/EurostatStatistics.