Eurostat raportează că în 2024 suprafaţa afectată de secetă în Uniunea Europeană a fost de 156.703 kilometri pătraţi. Datele, publicate pe pagina de Facebook a biroului european de statistică, acoperă perioada 2014–2024 şi arată atât vârfuri semnificative, cât şi o tendinţă generală de creştere a zonei afectate pe termen lung.
Concret, perioadele cele mai semnificative din ultimul deceniu au fost 2018 şi 2022, când suprafeţele afectate au ajuns la 520.817 km², respectiv 558.313 km². Deşi valorile pentru 2023 şi 2024 sunt mai scăzute în comparaţie cu aceşti ani, media mobilă pe 10 ani indică o creştere constantă a extinderii secetei la nivelul UE, semnalând o evoluţie îngrijorătoare care are implicaţii economice şi sociale.
Statistica publicată de Eurostat sintetizează informaţii provenite din monitorizarea hidrometeorologică şi din date satelitare care permit estimarea suprafeţei terestre afectate de deficitul de umiditate. În termeni practici, o suprafaţă afectată de secetă poate include terenuri agricole, păşuni, zone forestiere şi alte tipuri de teren care resimt efectele reducerii precipitaţiilor şi ale scăderii aportului de apă subterană. Scăderea valorilor în 2023–2024 nu inversează însă tendinţa pe termen lung evidenţiată de media mobilă decadală.
Elementele cheie raportate includ:
- Suprafaţa afectată în 2024: 156.703 km²;
- Vârfurile din deceniu: 2018 – 520.817 km² şi 2022 – 558.313 km²;
- Tendinţa generală: o creştere în media mobilă pe 10 ani, indicând o expansiune a zonelor vulnerabile la secetă.
Impactul unei astfel de evoluţii se reflectă în mai multe sectoare. Agricultura este direct afectată prin reducerea recoltelor, creşterea costurilor pentru irigaţii şi ajustări în practicile de gestionare a solului. Resursele de apă pot fi supuse presiuni în rândul consumatorilor urbani şi industriali, iar ecosistemele naturale—păduri şi râuri—pot suferi modificări care afectează biodiversitatea. De asemenea, extinderea zonelor secetoase creşte riscul producerii incendiilor de vegetaţie, ceea ce implică costuri suplimentare pentru protecţia civilă şi gestionarea patrimoniului natural.
La nivel comunitar, datele Eurostat pot susţine elaborarea politicilor publice de adaptare şi de reducere a vulnerabilităţii, inclusiv măsuri de economisire a apei, investiţii în infrastructuri de stocare şi distribuţie a apei, extinderea practicilor agricole reziliente la secetă şi monitorizarea continuă prin reţele de observaţie. Instituţiile europene şi autorităţile naţionale pot utiliza astfel de serii temporale pentru a prioritiza regiunile cele mai expuse şi pentru a aloca resurse către proiecte de adaptare.
Comentariile şi interpretările experţilor rămân importante pentru a traduce datele statistice în decizii practice. De exemplu, analiza tendinţelor la nivel local poate identifica zone unde investiţiile în sisteme de irigaţii eficiente sau în tehnici agricole alternative ar avea cel mai mare impact. Totodată, informarea publicului şi a factorilor decizionali pe baza unor serii statistice solide contribuie la eficienţa răspunsului administrativ şi la construirea rezilienţei comunităţilor afectate.
Informaţiile de mai sus sunt preluate de pe pagina de Facebook a Eurostat (EurostatStatistics) şi de pe linkul oficial furnizat de biroul european de statistică (https://link.europa.eu/7fmW6J). Datele reprezintă o bază pentru monitorizare continuă şi pentru posibile acţiuni viitoare la nivel european şi naţional în vederea gestionării riscului de secetă şi adaptării la variabilitatea climatică.