Eurostat a raportat că, în 2025, statele membre ale Uniunii Europene au transmis 111.708 cereri de transfer de responsabilitate pentru examinarea cererilor de azil (procedura Dublin) și au implementat 16.620 de transferuri efective între țări. Datele prezentate se referă la schimburile administrative între statele UE în cursul anului 2025 și descriu funcționarea mecanismului Dublin, menit să clarifice statul responsabil pentru examinarea unei cereri de protecție internațională.
Conform aceluiași set de date, în 2025 au fost înregistrate 115.625 de cereri primite de la alte state UE și 17.406 transferuri primite efectiv. Diferențele dintre numărul de cereri transmise și cel al transferurilor realizate evidențiază un decalaj între solicitările formale de transfer și implementarea efectivă a acestora.
Cele mai multe cereri de transfer transmise în baza regulamentului Dublin au provenit din Germania, care a expediat 35.933 de solicitări, urmată de Franța cu 30.084 de solicitări. În ceea ce privește transferurile efective implementate spre alte state, Germania conduce din nou topul, cu 5.377 de transferuri, urmată de Franța cu 3.881 de transferuri.
Din perspectiva cererilor primite din partea altor state membre, Italia a înregistrat cel mai mare număr, cu 24.152 de cereri primite (cifră estimată de Eurostat), devansând Germania, care a raportat 16.519 cereri primite. La capitolul transferuri primite efectiv, Germania a implementat 4.865 de transferuri primite, iar Spania a înregistrat 3.398 astfel de transferuri.
Analiza proporțională arată că doar o mică parte dintre cererile transmise s-au materializat în transferuri: aproximativ 14,9% din cele 111.708 cereri transmise s-au concretizat în cele 16.620 de transferuri efective. Situația este similară pe partea de cereri primite, în care cele 17.406 transferuri primite reprezintă în jur de 15,1% din cele 115.625 de cereri înregistrate. Aceste raporturi indică că majoritatea cererilor Dublin nu duc automat la transferuri, ceea ce poate reflecta negocieri, refuzuri, proceduri administrative prelungite sau alte motive procedurale prevăzute de regulament.
Sistemul Dublin stabilește statul membru responsabil pentru examinarea unei cereri de azil, pe baza unor criterii precum legături familiale, vize sau intrarea inițială în spațiul Schengen. Datele publicate de Eurostat au rol informativ pentru evaluarea funcționării acestui mecanism și pentru monitorizarea modului în care sarcina administrativă este distribuită între statele membre.
Impactul acestor cifre se resimte la nivelul administrațiilor naționale și al comunităților locale: statele care trimit un număr mare de cereri își externalizează responsabilitatea spre alte țări, în timp ce statele care primesc multe cereri sau transferuri pot înregistra presiune asupra infrastructurilor de primire și a serviciilor de evaluare a cererilor de azil. Datele pot fi utilizate de autorități pentru a adapta capacitatea de recepție, procedurile administrative și cooperarea transfrontalieră în vederea unei gestionări mai eficiente a fluxurilor de solicitări de protecție internațională.
Informațiile prezentate provin de la pagina de Facebook EurostatStatistics și din comunicarea oficială Eurostat privind statisticile Dublin pentru anul 2025. Pentru date detaliate și metodologia utilizată se poate consulta raportul complet pus la dispoziție de Eurostat: https://link.europa.eu/CpcPC4.