Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), printr-un material publicat pe pagina sa de Facebook, a răspuns recent unei întrebări frecvente: poate fi închis un post de televiziune care difuzează dezinformare? Mircea Toma, membru al CNA, explică într-un clip de aproximativ un minut că, în principiu, răspunsul este negativ — atât Constituția, cât și cadrul legal restricționează sever posibilitatea de a desființa o publicație audiovizuală.
Într-o informare publicată pe pagina oficială a CNA (pagina Facebook: consiliulnationalalaudiovizualului), reprezentantul instituției a clarificat că legislația română prevede doar excepții extrem de limitate în care un post poate fi oprit din emisie, îndeosebi în situații care implică promovarea terorismului sau alte acțiuni similare de o gravitate deosebită.
Principalele idei trasate de explicație sunt: Constituția interzice desființarea unei publicații pe baza conținutului; legea audiovizualului conține excepții restrânse, aplicabile în cazuri de promovare a violenței extreme sau a terorismului; pentru dezinformare simplă nu există temei legal pentru a închide un post. De asemenea, Mircea Toma a subliniat că retragerea licenței sau alte măsuri administrative pot interveni doar atunci când un post încalcă repetat prevederile legale și nu își achită sancțiunile, deci pe baza nerespectării obligațiilor legale, nu ca răspuns direct la conținutul considerat fals.
Contextul legal prezentat de reprezentantul CNA explică faptul că autoritățile trebuie să respecte principiile libertății presei și pluralismului, garantate constituțional. Măsurile restrictive cu impact asupra dreptului la informare sunt permise numai atunci când există un temei legal clar și proporțional, în special pentru a proteja ordinea publică sau siguranța națională — și atunci doar în limite foarte bine definite. În lipsa unor astfel de circumstanțe extreme, instrumentele legale la dispoziția autorităților audiovizuale vizează sancțiuni administrative, amenzi și obligația de a publica rectificări sau corecturi, nu oprirea emisiei.
Impactul acestei clarificări asupra publicului și a actorilor din media este semnificativ. Pe de o parte, explicarea limitelor intervenției statului arată că soluția pentru combaterea dezinformării nu trece neapărat prin interzicerea unor canale, ci prin mecanisme alternative: verificarea faptelor (fact-checking), dialogul public, sancțiuni administrative prevăzute de lege pentru încălcări repetate și proceduri judiciare când este cazul. Pe de altă parte, rămâne necesară o aplicare riguroasă a cadrului sancționator pentru operatorii audiovizuali care încalcă regulile privind informarea corectă, respectul pentru demnitatea persoanei și siguranța publică.
Reprezentanții societății civile, jurnaliștii și audiența pot interpreta această poziție ca un apel la responsabilitate profesională din partea posturilor de radio și televiziune. În practică, asta înseamnă că instituțiile de media sunt obligate să respecte normele deontologice și prevederile legale, iar CNA și alte autorități au la dispoziție proceduri pentru sancționarea încălcărilor, inclusiv avertismente, amenzi și, în situații extreme şi bine justificate, retragerea licenței când sunt îndeplinite condițiile legale stricte (repetate abateri și neachitarea sancțiunilor).
În încheiere, informațiile prezentate provin de pe pagina oficială de Facebook a Consiliului Național al Audiovizualului: consiliulnationalalaudiovizualului. Mesajul central transmis de Mircea Toma este clar: închiderea unui post pe motiv de dezinformare nu este, în general, permisă de Constituție și de legislația curentă — excepțiile sunt strict limitate la cazuri care pun în pericol securitatea publică, precum promovarea terorismului. Următorii pași includ monitorizarea activă a respectării normelor de către posturi și aplicarea sancțiunilor legale în situațiile prevăzute de lege.