Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit recent că operele aflate în domeniul public într-un stat membru pot fi puse la dispoziţie online în acel stat, chiar dacă aceleaşi opere sunt încă protejate prin drepturi de autor în alte state membre, cu condiţia aplicării unor măsuri eficiente de restricţionare a accesului pe bază teritorială. Decizia, legată de publicarea manuscriselor Annei Frank, clarifică responsabilităţile editorilor şi instituţiilor culturale în contextul diferenţelor teritoriale ale duratei drepturilor de autor în UE.
Hotărârea răspunde unui aspect practic şi frecvent întâlnit: dacă o operă este în domeniul public într-un stat membru, poate aceasta fi publicată online numai pentru acel stat, iar accesul să fie blocat pentru statele în care opera este încă protejată? CJUE a răspuns afirmativ, subliniind că măsurile tehnice moderne de geo-blocking pot face posibilă o astfel de publicare selectivă.
Conform deciziei, furnizorii de conţinut pot „să facă disponibile online” operele în acele state membre unde acestea sunt în domeniul public, cu condiţia implementării unor mecanisme eficiente de control al accesului care împiedică utilizatorii din statele în care dreptul de autor încă produce efecte să acceseze conţinutul. Judecătorii au precizat că un astfel de control trebuie să fie adecvat pentru a asigura efectiva delimitare teritorială a accesului.
Un element central al hotărârii îl reprezintă acceptarea geo-blocking-ului de ultimă generaţie ca măsură tehnologică eficace, chiar dacă, în practică, astfel de soluţii pot fi ocolite de unii utilizatori prin utilizarea unor reţele private virtuale (VPN) sau alte mijloace tehnice. Curtea a arătat că posibilitatea teoretică de a ocoli o măsură nu o face nelegală sau ineficientă sub aspectul dreptului UE, cu condiţia ca măsura aplicată să corespundă standardelor tehnologice adecvate şi să fie implementată în mod rezonabil şi proporţional.
Decizia are implicaţii practice importante. Pentru edituri, biblioteci digitale, muzee şi alte instituţii de patrimoniu cultural, hotărârea oferă certitudine juridică că pot facilita accesul la opere pentru publicul din statele în care respectivele opere nu mai sunt protejate, îmbunătăţind disponibilitatea resurselor culturale şi academice. În acelaşi timp, instituţiile trebuie să investească în soluţii tehnice de blocare teritorială şi în monitorizare continuă pentru a reduce riscul accesului neautorizat din jurisdicţii unde drepturile persistă.
Totodată, CJUE reafirmă principiul fundamental că dreptul de autor în Uniunea Europeană rămâne teritorial: existenţa domeniului public poate varia semnificativ între state membre, în funcţie de termenele de protecţie şi de legislaţia naţională aplicabilă. Aceasta înseamnă că publicarea transfrontalieră a unor lucrări necesită o analiză atentă a regimului juridic aplicabil pe fiecare piaţă vizată şi a măsurilor tehnice de segregare a accesului.
Impactul asupra publicului larg ar putea fi pozitiv din perspectiva accesului la patrimoniu cultural şi la resurse educaţionale, însă rămân provocări practice şi costuri asociate implementării şi întreţinerii soluţiilor de geo-blocking. De asemenea, instituţiile şi editorii trebuie să păstreze documentaţia tehnică care demonstrează eficienţa măsurilor aplicate, pentru a putea răspunde eventualelor contestaţii sau litigii.
Concluzie: Decizia CJUE, pronunţată în litigiul privind manuscrisele Annei Frank, oferă claritate: publicarea online este permisă în statele membre în care lucrările sunt în domeniul public, dacă sunt folosite măsuri eficiente de geo-blocking pentru a bloca accesul din statele unde drepturile de autor încă se aplică. Curtea a subliniat că măsurile tehnice de ultimă generaţie rămân eficiente chiar şi atunci când pot fi, în anumite cazuri, ocolite tehnic.
Sursa informaţiilor: pagina de Facebook a EUIPO (EUIPO.eu). Pentru informaţii suplimentare despre regimul drepturilor de autor în Europa şi ghiduri practice, consultaţi centrul de cunoştinţe al EUIPO: EUIPO Copyright Knowledge Centre.