Bolile circulatorii au cauzat 1,6 milioane de decese în UE în 2023

Eurostat raportează că bolile sistemului circulator au provocat 1,6 milioane de decese în Uniunea Europeană în 2023, reprezentând 32,5% din totalul deceselor. Datele acoperă regiuni din UE, state EFTA și țări candidate și evidențiază variații regionale semnificative în ponderea acestor cauze de deces.

Conform datelor publicate de Eurostat și comunicate prin pagina oficială de Facebook EurostatStatistics, cele mai frecvente afecțiuni incluse în această categorie au fost infarctul miocardic ischemic, bolile hipertensive și bolile cerebrovasculare. Raportul reflectă situația pentru anul 2023 și oferă o hartă regională cu date disponibile pentru mai multe țări europene.

În termeni cantitativi, bolile sistemului circulator au reprezentat aproape o treime din totalul deceselor în UE în 2023. Această pondere subliniază faptul că afecțiunile cardiovasculare rămân una dintre principalele provocări de sănătate publică la nivel european, cu implicații atât pentru serviciile medicale, cât și pentru politicile de prevenție și tratament.

Raportarea regională scoate în evidență diferențe importante între regiuni. Eurostat identifică trei regiuni din partea de sud-est a Europei cu cele mai mari ponderi ale deceselor cauzate de boli circulatorii în 2023:

  • Yuzhen tsentralen (Bulgaria): 67,3%
  • Yugoiztochen (Bulgaria): 66,4%
  • Sud‑Vest Oltenia (România): 63,8%

La polul opus, trei regiuni au înregistrat cele mai mici ponderi ale deceselor datorate bolilor circulatorii, toate situate în teritoriile de peste mări sau în sudul Franței:

  • Martinica (Franța): 18,2%
  • Provence‑Alpes‑Côte d’Azur (Franța): 19,0%
  • Guadelupa (Franța): 19,1%

Harta și analiza Eurostat includ date din state membre ale UE, dar și din țări EFTA și candidate, în măsura în care informațiile au fost disponibile. Eurostat precizează că ordinea din legenda și din rezumat se bazează pe regiuni din cadrul Uniunii Europene, ceea ce explică concentrarea pe comparații între regiunile UE în comunicatele publice.

Impactul acestor diferențe regionale este semnificativ pentru planificarea serviciilor de sănătate și pentru strategiile de prevenție. Regiunile cu ponderi ridicate se confruntă cu o povară mai mare asupra sistemelor spitalicești și a serviciilor de urgență, precum și cu nevoi sporite în domeniul programelor de screening, managementului bolilor cronice și intervențiilor pentru factorii de risc cardiovascular. În același timp, regiunile cu ponderi mai scăzute pot oferi exemple utile privind intervențiile preventive sau accesul la îngrijiri care contribuie la reducerea mortalității cardiovasculare.

Eurostat pune la dispoziție detalii suplimentare și date deschise pentru consultare publică. Pentru cititori interesați de analiza completă și de metodologia utilizată, raportul și harta interactivă pot fi accesate prin linkul furnizat de instituție.

Sursa: Eurostat (postare pe pagina de Facebook EurostatStatistics). Pentru raportul complet și harta interactivă: https://link.europa.eu/tcV83N.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

La ce bancă se poate alimenta cardul Revolut?

Revolut este un serviciu financiar digital care a câștigat rapid popularitate datorită funcționalităților sale...

Cine este obligat să aibă POS în 2025?

Luând în considerare capacitățile tehnologice din zilele noastre, nu este surprinzător că plata cu...

Am uitat să scot raportul z – ce se întâmplă?

Am uitat să scot raportul z - raport z scos în ziua următoare Potrivit art....

Limită depunere numerar bancă – persoană fizică

Care este limita pentru depunere numerar la bancă pentru persoana fizică? Multe bănci din România...