Comisia Europeană a primit recent recomandările unui grup de experți privind modalitățile de protecție și sprijin pentru tineri în mediul online, ca răspuns la creșterea timpului petrecut de copii pe rețele sociale și la efectele negative semnalate. Datele prezentate arată că tinerii europeni petrec, în medie, 4,5 ore online în zilele de școală și 6,1 ore în timpul weekendului, iar pe parcursul unei vieți acest lucru echivalează cu aproximativ 20 de ani petrecuți în mediul digital.
Recomandările, comunicate public prin pagina de Facebook a Comisiei Europene în România, urmăresc să echilibreze beneficiile folosirii rețelelor sociale — precum învățarea, interacțiunea și creativitatea — cu necesitatea de a reduce riscurile emoționale și psihosociale la care sunt expuși copiii și tinerii.
Statisticile prezentate de experți scot în evidență amploarea utilizării digitale și impactul potențial asupra dezvoltării copiilor. Conform raportului, timpul mediu petrecut online de tineri pe parcursul unei vieți poate ajunge la două decenii, o cifră care ridică semne de întrebare privind efectele pe termen lung asupra formării identitare, sociale și cognitive. Această constatare motivează propunerile pentru intervenții politice și reglementări adaptate vârstei.
Pe de o parte, rețelele sociale oferă numeroase oportunități pentru tineri: acces la informație, posibilități de învățare informală, platforme de exprimare și colaborare. Pe de altă parte, experții atrag atenția asupra riscurilor concrete documentate:
- Hărțuirea cibernetică și agresiunea verbală online;
- Anxietate, probleme de somn şi impact asupra sănătății mintale;
- Expunerea la conținut inadecvat sau dăunător;
- Mecanisme algoritmice care pot amplifica conținutul polarizant sau care influențează formarea identității tinerilor.
Raportul menționează că aproape 60% dintre copii și tineri au raportat efecte emoționale sau psihosociale adverse rezultate din experiențele online. Această rată subliniază necesitatea unor măsuri care să nu se limiteze la educație digitală, ci să includă și reglementări privind accesul, designul platformelor și responsabilitatea operatorilor de servicii online.
Printre recomandările principale ale grupului de experți se regăsește ideea accesului etapizat și gradual la rețelele sociale, adaptat pe segmente de vârstă, astfel încât copiii să aibă timp să își formeze identitatea înainte de a fi expuși pe scară largă influențelor algoritmice. În comunicare a fost reținută formularea „Rețelele sociale nu sunt o jucărie”, argument folosit pentru a susține necesitatea unor reguli clare și a unor intervale de vârstă care să limiteze expunerea prematură.
Experții recomandă, de asemenea, o combinație de măsuri care includ îmbunătățirea instrumentelor de control parental, proceduri mai solide de verificare a vârstei, transparență sporită în funcționarea algoritmilor și programe educaționale pentru tineri, părinți și cadre didactice. Aceste măsuri sunt prezentate ca elemente complementare: legislație adecvată, bune practici ale platformelor și educație pentru utilizare responsabilă.
Impactul pentru comunitate este multiplu: părinții și școlile ar trebui să fie implicați activ în monitorizarea și ghidarea utilizării digitale, autoritățile trebuie să analizeze reglementările potrivite, iar platformele digitale sunt chemate la responsabilitate prin proiectare centrată pe protecția minorilor. Implementarea recomandărilor ar putea conduce la reducerea incidenței fenomenelor de hărțuire online și la îmbunătățirea stării de bine a copiilor și tinerilor.
Comisia Europeană va analiza în detaliu raportul și recomandările experților și a anunțat că va prezenta o propunere legislativă sau de politică după perioada de vară. Pașii următori oficiali vor include evaluări suplimentare, consultări cu părțile interesate și posibile propuneri de reglementare la nivel european.
Sursa: pagina de Facebook a Comisiei Europene în România: comisia.europeana.in.romania.