Eurostat informează că aproape 1,2 milioane de persoane au dobândit cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene în 2024, conform datelor publicate recent. Datele acoperă perioada calendaristică a anului 2024 și reflectă tendințele de naturalizare în statele membre ale UE.
Raportul arată variații semnificative între țări, atât în ceea ce privește rata de naturalizare, exprimată ca număr de persoane care au primit cetățenie raportat la 100 de rezidenți non-naționali, cât și în structura naționalităților care au dobândit cetățenia. Informațiile provin de la pagina de Facebook a EurostatStatistics și de la fișa de date publicată online.
Conform statisticii, cea mai ridicată rată de naturalizare în 2024 a fost înregistrată în Suedia, cu 7,5 acordări de cetățenie la 100 de rezidenți non-naționali. Urmează Italia cu 4,1 acordări la 100 de rezidenți non-naționali, iar Spania și Țările de Jos înregistrează fiecare câte 3,9 la 100. Aceste cifre reflectă proporția relativă a persoanelor care au îndeplinit condițiile și au finalizat procedurile de naturalizare în fiecare stat membru.
Din punct de vedere al provenienței cetățenilor naturalizați, cea mai numeroasă grupă a fost reprezentată de deținătoarele de pașapoarte siriene: 110.100 de cetățenii noi acordate persoanelor de naționalitate siriană. Pe locul al doilea se situează persoanele de naționalitate marocană, cu 97.100 cetățenii acordate, urmate de cetățenii albanezi, cu 48.000 de naturalizări. Structura pe naționalități variază însă semnificativ de la o țară la alta în funcție de fluxurile migraționale istorice, de politicile naționale de imigrație și de integrare, și de lanțurile familiale existente.
Rata de naturalizare, explică Eurostat, indică numărul persoanelor care au dobândit cetățenia unui stat într-un an, raportat la numărul rezidenților non-naționali înregistrați la începutul aceluiași an. Aceasta oferă o măsură comparabilă a activității de acordare a cetățeniei între țările UE, permițând evaluarea politilor naționale în context european. Diferențele între state pot fi influențate de criterii legale diferite (timpul de ședere cerut, cerințe de limbă, condiții privind sursele de venit etc.) și de ritmul în care cererile sunt procesate.
Impactul acestor naturalizări asupra comunităților locale este multiplu. Dobândirea cetățeniei poate conferi drepturi politice suplimentare, inclusiv dreptul de a vota și de a candida în alegeri, ceea ce schimbă dinamica participării civice la nivel local și național. În plus, accesul la anumite profesii sau facilități administrative devine mai direct pentru noii cetățeni, iar integrarea pe piața muncii și în sistemele de protecție socială poate evolua în funcție de noile statuturi juridice. Pentru autoritățile locale, creșterea numărului de cetățeni naturalizați implică necesitatea adaptării serviciilor publice și comunicării în vederea incluziunii eficiente.
Eurostat remarcă, de asemenea, că tendințele observate în 2024 trebuie interpretate în contextul evoluțiilor migratorii din anii precedenți, al modificărilor legislative și al capacității administrative a statelor membre. Procesul de naturalizare reflectă, în parte, rezultatele politicilor de integrare pe termen lung și poate servi ca indicator pentru măsurarea succesului acestor politici.
Informațiile citate provin de pe pagina de Facebook a EurostatStatistics și din fișa de date publicată de Eurostat (link: https://link.europa.eu/hcNVwp). Pentru o analiză detaliată și date suplimentare pe state membre și pe alte grupuri de proveniență, consultarea sursei originale este recomandată.