Un studiu recent realizat de EUIPO şi OECD arată că contrafacerea nu este un fenomen lipsit de victime, ci se traduce frecvent prin abuzuri grave asupra lucrătorilor. Cercetarea evidenţiază legături puternice între comerţul ilicit cu produse contrafăcute şi forme de exploatare a muncii, inclusiv muncă forţată, subplată, condiţii de muncă nesigure şi utilizarea muncii copiilor.
Studiul documentează abuzuri pe întreaga durată a lanţului de aprovizionare ilicit: de la ateliere clandestine până la vânzarea forţată pe stradă şi exploatarea migranţilor vulnerabili. Raportul atrage atenţia că efectele negative ale contrafacerii depăşesc pierderile economice şi afectează direct demnitatea şi siguranţa persoanelor implicate.
Concluziile cercetării arată o corelaţie clară între activităţile de piaţă ale produselor false şi formelor diverse de exploatare a forţei de muncă. Printre manifestările identificate se numără:
- munca forţată, în care lucrătorii sunt supuşi constrângerilor şi nu îşi pot părăsi locul de muncă;
- plăţi sub nivelul minim necesar pentru un trai decent, reflectând subplata şi abuzurile salariale;
- condiţii de muncă periculoase, cu riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lucrătorilor;
- implicarea copiilor în activităţi de producţie sau distribuţie a produselor contrafăcute.
Autorii studiului descriu de asemenea multiplele puncte în care exploatarea se manifestă: ateliere ilegale organizate pentru a produce bunuri false, reţele care forţează persoane să vândă produse pe stradă, precum şi folosirea migranţilor aflaţi în situaţii deosebit de vulnerabile ca forţă de muncă ieftină şi uşor controlabilă. Aceste practici creează condiţii propice pentru reţele infracţionale care profită de impunitate şi de lipsa reglementării stricte într-o serie de sectoare.
Impactul asupra comunităţilor locale şi al consumatorilor este multiplu: pe lângă riscul imediat pentru lucrători, comerţul ilicit subminează pieţele legitime, afectează veniturile fiscale ale statului şi poate pune în pericol siguranţa publică prin introducerea pe piaţă a unor produse fabricate în condiţii neconforme cu standardele de siguranţă. De asemenea, consumatorii pot fi puşi în situaţia de a susţine involuntar reţele care exploatează persoane vulnerabile.
Reacţia autorităţilor şi a societăţii civile la aceste constatări este esenţială. Studiul, publicat de EUIPO şi OECD, oferă date şi analize menite să informeze decidenţii politici, autorităţile de aplicare a legii şi organizaţiile non-guvernamentale implicate în protecţia drepturilor muncii. Prin evidenţierea corelaţiilor dintre comerţul cu falsuri şi exploatarea muncii, cercetarea îndeamnă la o abordare integrată care să includă prevenţie, control al lanţurilor de aprovizionare şi protecţia victimelor.
Declaraţia postată pe pagina de Facebook a EUIPO subliniază pe scurt mesajul central al raportului: „Counterfeiting isn’t victimless: it often comes at a high human cost.” Această formulare sintetizează avertismentul autorilor în legătură cu consecinţele sociale ale pieţelor ilicite de produse contrafăcute.
Detalii suplimentare şi acces la studiul integral sunt disponibile pe pagina oficială a EUIPO: From fakes to forced labour — EUIPO & OECD. Informaţia iniţială a fost comunicată publicului prin pagina de Facebook EUIPO.eu: EUIPO.eu (Facebook).