Ministerul Finanțelor a supus dezbaterii publice un proiect normativ care vizează completarea și modificarea anumitor prevederi ale Codului de procedură fiscală, respectiv Legea nr. 207/2015. Scopul acestor modificări legislative este de a perfecționa sistemul de colectare a taxelor și impozitelor, cât și de a îmbunătăți conformarea contribuabililor, informează legalbadger.org.
Inițiativa a fost precedată de un amplă consultare între ministrul Marcel Boloș și reprezentanți ai mediului de afaceri, printre care se numără Asociația Română a Băncilor, Patronatul Antreprenorilor Contabili din România, Camera Consultanților Fiscali, CECCAR, AmCham, Confederația Patronală Concordia și Consiliul Investitorilor Străini.
S-a convenit alocarea unei perioade de douăzeci de zile în care reprezentanții comunității de business își pot exprima opțiunile de optimizare a proiectului.
Ministrul Finanțelor a evidențiat valoarea măsurilor propuse, subliniind că: „Efectul sinergic al tuturor măsurilor pe care le implementăm pentru a ține sub control evaziunea fiscală va fi vizibil în contul de execuție bugetară. Din experiența noastră, în combaterea evaziunii fiscale și având în vedere mecanismele pe care le implementăm, am constatat că trebuie să gestionăm problema din mai multe direcții, pentru a monitoriza și reveni la normalitate. Proiectele noastre de digitalizare converg spre obiectivul general de reducere a gap-urilor la diverse categorii de impozite și taxe. Toate statele care au aplicat astfel de proiecte de digitalizare au obținut rezultate semnificative. Toate aceste măsuri ne vor ajuta să valorificăm mai bine creanțele bugetare, să reducem cât mai mult sarcina fiscală de pe umerii contribuabililor și astfel să generăm finanțări consistente pentru asigurarea marilor servicii publice”
Una dintre modificările semnificative presupune introducerea opțiunii de eșalonare a obligațiilor fiscale cu reținere la sursă într-o manieră simplificată, condiționată de achitarea unui procent minim de 15% din valoarea totală a datoriilor înscrise în certificatul fiscal: „prin proiectul de act normativ se propune să se poată include în eșalonarea la plată în formă simplificată și obligațiile fiscale cu reținere la sursă, cu condiția achitării unui procent de cel puțin 15% din cuantumul obligațiilor bugetare cuprinse în certificatul de atestare fiscală. Această măsură are în vedere obținerea unor rezultate cât mai avantajoase, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, cât și de drepturile și obligațiile debitorului.”
Un alt aspect vizat este oferirea posibilității contribuabililor de a opta între virarea sumelor datorate către bugetul de stat într-un cont unic sau în conturi distincte aferente fiecărei categorii de obligație fiscală.
De asemenea, proiectul legislativ prevede implementarea unor canale electronice de comunicare mai performante în relația cu reprezentanții legali ai agenților economici, în vederea informării regulate cu privire la situația fiscală a acestora.
Totodată, sunt avute în vedere demersuri menite să simplifice procedurile de valorificare a activelor sechestrate sau confiscate, incluzând crearea cadrului juridic necesar pentru utilizarea platformelor specializate și digitalizarea procesului de organizare a licitațiilor online.
Un alt obiectiv este consolidarea disciplinei financiare în ceea ce privește tranzacțiile în numerar, în cazul debitorilor ale căror conturi bancare sunt poprite. Plafonul maxim admis diferă în funcție de categoria din care face parte contribuabilul, astfel:
„în cazul debitorului mare contribuabil pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 40.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările și completările ulterioare încasează în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei și efectuează plăți către acestea în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei;
în cazul debitorului care are calitatea de contribuabil mijlociu pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 20.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările și completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei și efectuează plăți către acestea în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei;
în cazul celorlalte categorii de debitori, cu excepția persoanelor fizice, pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 10.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările și completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei și efectuează plăți către acestea în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei.”
Nu în ultimul rând, proiectul sugerează introducerea unui număr de identificare digitală pentru persoanele fizice, ca alternativă la CNP în interacțiunea cu autoritățile fiscale: „se propune utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcționarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. Astfel, o persoană fizică poate alege să își dovedească identitatea în relația cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală în locul CNP-ului”.
Versiunea actului normativ a fost făcută publică în vederea consultării, astfel încât toate părțile interesate să aibă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și de a contribui la îmbunătățirea cadrului fiscal.