În 2024, 56,4% dintre tinerii din Uniunea Europeană cu studii medii sau superioare au declarat că domeniul lor de pregătire se potrivește într-o măsură mare sau foarte mare cerințelor locului de muncă. Datele provin dintr-o comunicare publicată de pagina de Facebook a Eurostat și reflectă situația pentru persoanele cu vârste între 15 și 34 de ani la nivelul UE.
Conform aceluiași set de date, procentajele variază semnificativ între statele membre: cel mai ridicat nivel de corespondență între calificări și joburi s-a înregistrat în Letonia (76,5%), Lituania (76,1%) și Germania (75,2%), în timp ce cele mai scăzute valori au fost raportate în Italia (41,6%), Slovacia (46,2%) și Danemarca (47,1%).
Rezultatele oferă o imagine comparativă a modului în care sistemele educaţionale şi pieţele muncii naţionale reuşesc să alinieze competenţele tinerilor cu cerinţele angajatorilor. O rată de 56,4% la nivelul UE indică faptul că mai mult de jumătate din tinerii calificaţi găsesc o compatibilitate ridicată între pregătirea obţinută şi responsabilităţile posturilor pe care le ocupă, dar şi că există un procent semnificativ de tineri pentru care această potrivire este moderată sau scăzută.
Diferenţele între state sugerează factori variabili la nivel naţional: structura pieţei muncii, flexibilitatea sistemului educaţional, existenţa programelor de ucenicie şi stagii practice, precum şi politicile publice de orientare profesională. De exemplu, ţări cu procente ridicate precum Letonia, Lituania şi Germania pot avea mecanisme mai eficiente de conectare a educaţiei cu cerinţele sectoriale, pe când ţări cu procente scăzute se confruntă probabil cu decalaje în tranziţia de la învăţare la angajare.
Impactul acestor discrepanţe este resimţit atât la nivelul tinerilor, cât şi al economiilor locale: o bună potrivire între competenţe şi joburi este asociată cu productivitate mai mare, satisfacţie profesională crescută şi o probabilitate redusă de rotaţie a angajaţilor. Pentru comunităţile locale, o forţă de muncă bine calibrată la cerinţe reduce riscurile de şomaj structural şi poate atrage investiţii în sectoare cu nevoie de competenţe specifice.
Statisticile publicate de Eurostat permit autorităţilor şi factorilor interesaţi să identifice punctele forte şi zonele care necesită intervenţii. Paşii posibili includ intensificarea colaborării între instituţiile de învăţământ şi mediul de afaceri, creşterea ofertelor de formare profesională şi ucenicie, precum şi dezvoltarea programelor de reconversie şi perfecţionare profesională adaptate la cerinţele pieţei.
Detalii şi surse:
- Procentaj la nivelul UE (15–34 ani, studii medii sau superioare, 2024): 56,4% declară o potrivire foarte mare sau mare între domeniul de studiu şi cerinţele locului de muncă.
- Top ţări – cele mai ridicate valori: Letonia (76,5%), Lituania (76,1%), Germania (75,2%).
- Top ţări – cele mai scăzute valori: Italia (41,6%), Slovacia (46,2%), Danemarca (47,1%).
Informaţiile au fost preluate de pe pagina de Facebook a Eurostat (EurostatStatistics). Pentru detalii suplimentare şi date complete, Eurostat pune la dispoziţie rapoarte şi baze de date accesibile publicului: https://link.europa.eu/R9Xm6F.