Mihai Eminescu, cunoscut îndeosebi pentru poezia sa desăvârșită, este acum recunoscut și ca un gânditor științific de excepție. Potrivit unei postări recente pe pagina de Facebook a Ministerului Energiei (sursa), Eminescu a explorat concepte avansate precum fizica cuantică, relativitatea și mecanismul cosmic.
În scrierile sale politice și manuscrise, Eminescu abordează teme legate de energie și electricitate. El afirmă: „Cu cât omul e stăpân pe vânt, pe apă, pe abur şi-şi face din ele slugi muncitoare, cu atât civilizaţia e mai înaltă; cu cât omul stăpâneşte mai mult asupra omului, cu atât barbaria este mai mare”. Această reflecție subliniază importanța progresului tehnologic în civilizația umană.
Eminescu descrie electricitatea ca fiind „un negustor în natură” care nu păstrează nimic pentru sine: „Ceea ce se produce într-un loc, el restituie în alt loc integral.” Într-o manieră vizionară pentru timpul său, el observă că electricitatea nu necesită un substrat material proporțional pentru a se comunica între două puncte diferite.
- „Electricitatea este aceeaşi forţă… fără spor sau scadere”, notează Eminescu. Aceasta poate fi retardată după unitățile de timp variabile dar circulația ei rămâne constant activată.
Această abordare științific-poetică reflectată în operele lui Mihai Eminescu demonstrează o cunoaștere profund intuitiv anticipativ despre fenomenele naturale complexe ale universului.
Ziua Culturii Naționale
Pe data de 15 ianuarie se sărbătorește Ziua Culturii Naționale conform Legii nr. 238/2010. Această zi marchează contribuțiile inestimabile ale personalităților culturale românești precum Mihai Eminescu la patrimoniul cultural național și internațional.