În limbajul cotidian, expresia „facem recurs” este adesea utilizată generic pentru a desemna orice cale de atac împotriva unei hotărâri a instanței de judecată. În realitate, Codul de procedură civilă distinge clar între apel și recurs, fiecare având un regim juridic distinct, condiții proprii și efecte diferite asupra cursului procesului.
Apelul – Cale ordinară de atac
Ce este apelul?
Apelul reprezintă calea ordinară de atac prin care partea interesată solicită instanței superioare rejudecarea fondului cauzei. În alte cuvinte, cele mai multe hotărâri vor putea fi atacate cu apel care va declanșa o reanalizare a cauzei deduse judecății.
Reglementat în art. 466-482 Cod procedură civilă, apelul vizează atât legalitatea, cât și temeinicia hotărârii atacate, adică nu doar conformitatea acesteia cu dispozițiile legale, dar și fundamentele pe care ea se sprijină.
Caracteristicile apelului
- Termen de exercitare: În general, partea interesată va avea la dispoziție 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
- Efect suspensiv: Formularea apelului suspendă executarea hotărârii atacate în cele mai multe cazuri.
- Rejudecare pe fond: Instanța de apel poate reanaliza probele, poate administra altele noi și poate pronunța o hotărâre diferită.
- Instanța competentă: Apelurile se judecă de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată, adică Tribunalul pentru hotărârile judecătorești ale Judecătoriei, Curtea de Apel pentru hotărârile Tribunalului și Înalta Curte de Casație și Justiție pentru hotărârile Curții de Apel.
Recursul – Calea extraordinară de atac
Ce este recursul?
Recursul este o cale extraordinară de atac, destinată cenzurării exclusiv a legalității hotărârii pronunțate în apel, fără rejudecarea fondului. Este reglementat de art. 483-502 Cod procedură civilă și poate fi exercitat doar în cazurile limitativ prevăzute de lege.
Caracteristicile recursului:
- Termen de exercitare: În general, 15 zile de la comunicarea deciziei instanței de apel.
- Efect nesuspensiv: Formularea recursului nu suspendă executarea hotărârii atacate, cu excepția situațiilor în care se admite o cerere specială de suspendare.
- Analiză strict pe chestiuni de drept: Instanța de recurs nu mai rejudecă fondul cauzei, ci verifică dacă instanțele anterioare au aplicat corect normele de drept.
- Instanța competentă: Recursurile sunt judecate de către Înalta Curte de Casație și Justiție sau Curțile de Apel, în funcție de speță.
- Motive limitate: Recursul poate fi formulat doar pentru motivele de nelegalitate, prevăzute expres în art. 488 CPC:
o Instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale
Instanța nu este alcătuită potrivit dispozițiilor legale atunci când nu au fost respectate dispozițiile legale cantitative privind numărul judecătorilor din complet (de exemplu, în primă instanță, cauzele date în competența judecătoriei se judecă în complet format dintr-un singur judecător, cu excepția conflictelor de muncă și asigurări sociale care se judecă în prima instanță de un complet constituit din 2 judecători și 2 asistenți judiciari), sau când nu participă grefierul sau procurorul, acesta din urmă în cazurile în care prezența lui este cerută de lege.
Tot un viciu de alcătuire al instanței, de data aceasta sub aspect calitativ, este și când judecătorii care nu aveau dreptul să facă parte din complet din motive de incompatibilitate
o Hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condițiile legii
Cazurile de necompetență de ordine publică sunt expres prevăzute de art. 129 Cod procedură civilă și constau în: necompetența generală, când procesul nu era de competența instanțelor judecătorești, necompetența materială, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat, necompetenţa teritorială, atunci când aceatsa este exclusivă, procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.
o Instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești
Acest motiv de recurs se întemeiază pe conceptul de ,,exces de putere” ce derivă din principiul constituțional al separației puterilor în stat și vizează imixtiunea instanțelor judecătorești în domeniul atribuțiilor puterii legislative sau executive.
o Prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură prevăzute a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității
Potrivit art. 174 alin. (1) Cod procedură civilă, nulitatea este sancţiunea care lipseşte de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă. Pentru a constitui motiv de recurs, nulitatea trebuie să fie atrasă obligatoriu de încălcarea normelor procedurale.
o Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei
Acest motiv vizează motivarea hotărârii, care trebuie să cuprindă motivele deciziei prin raportare la temeiurile de drept și de fapt.
o S-a încălcat autoritatea de lucru judecat
Conform art. 431 Cod procedură civilă, nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect. Când hotărârea a fost pronunțată in ciuda existenței acestei triple identități cu o altă cauză soluționată, discutăm despre o încălcare a autorității de lucru judecat.
o Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept materială
o Hotărârea s-a dat de alți judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluționarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii
Apelul și recursul sunt două instituții distincte, cu regimuri juridice diferite. Apelul permite o rejudecare pe fond, în timp ce recursul vizează exclusiv legalitatea hotărârii atacate. Pentru a evita surprizele neplăcute, este întotdeauna recomandat să consultăm un avocat sau un specialist în drept procesual civil înainte de a formula o cale de atac.
Așadar, putem continua să spunem „facem recurs” în discuțiile de zi cu zi, dar atunci când trebuie să formulăm un apel, e important să facem… apel!