Uniunea Europeană a înregistrat în 2023 un total de 313 decese din cauze circulatorii la 100.000 de locuitori, potrivit unei postări publicate de pagina de Facebook EurostatStatistics. Datele se referă la bolile sistemului circulator, care includ afecţiuni cauzate de hipertensiune arterială, boli cardiace şi afecţiuni ale venelor şi arterelor.
Statisticile arată variaţii semnificative între statele membre: cele mai mari rate de deces raportate au fost în Bulgaria, România şi Letonia, în timp ce Franţa, Spania şi Danemarca au avut cele mai scăzute rate în 2023.
Distribuţia geografică a deceselor
La nivelul UE, rata medie a deceselor din cauze circulatorii a fost de 313 decese la 100.000 de locuitori în 2023. În rândul statelor membre, situaţia este marcată de diferenţe marcante:
- Cele mai ridicate rate: Bulgaria – 923 decese/100.000, România – 787 decese/100.000, Letonia – 726 decese/100.000.
- Cele mai scăzute rate: Franţa – 163 decese/100.000, Spania – 200 decese/100.000, Danemarca – 208 decese/100.000.
Aceste valori indică o variaţie semnificativă a poverii bolilor circulatorii între statele membre, diferenţe care pot reflecta factori precum structura demografică, accesul la servicii medicale preventive şi curative, precum şi prevalenţa factorilor de risc în populaţie.
Ce includ bolile circulatorii
Conform descrierii din postarea Eurostat, termenul „boli ale sistemului circulator” acoperă afecţiuni asociate hipertensiunii arteriale, bolilor cardiace (inclusiv infarct miocardic şi insuficienţă cardiacă) şi bolilor vasculare periferice. Aceste condiţii sunt printre principalele cauze de mortalitate la nivel global şi continuă să reprezinte o provocare majoră pentru sistemele de sănătate publică din UE.
Impactul asupra comunităţilor şi sistemelor de sănătate
Ratele ridicate de mortalitate din unele state membre au implicaţii directe asupra sănătăţii publice, economiei şi planificării serviciilor medicale. Un număr crescut de decese din cauze circulatorii poate reflecta nevoia de îmbunătăţire a programelor de prevenţie (screening pentru hipertensiune arterială, controlul factorilor de risc precum fumatul şi alimentaţia), precum şi de acces mai bun la tratamente medicale acute şi îngrijire cardiologică de specialitate.
În acelaşi timp, statele cu rate scăzute înregistrează probabil progrese în prevenţie şi management clinic, dar şi efecte ale politicilor publice axate pe reducerea factorilor de risc cardiovascular. În lipsa unor analize suplimentare, este dificil să se atribuie precis cauzele diferenţelor între ţări; Eurostat oferă însă date care pot sta la baza unor analize detaliate şi a unor politici publice orientate spre reducerea mortalităţii cardiovasculare.
Ce urmează
Datele prezentate sunt disponibile prin postarea EurostatStatistics pe Facebook şi pot fi consultate pentru detalii suplimentare prin linkul furnizat de sursă. Autorităţile sanitare, factorii de decizie şi profesioniştii din domeniul sănătăţii pot folosi aceste informaţii pentru a prioritiza intervenţiile preventive şi pentru a monitoriza evoluţia mortalităţii circulatorii la nivel naţional şi european.
Sursa: pagina de Facebook EurostatStatistics (https://www.facebook.com/EurostatStatistics). Pentru acces direct la setul de date Eurostat: https://link.europa.eu/9j73bH.