În România, declarația de avere constituie un instrument care asigură transparența în domeniul public. Acest document oficial, cu caracter public, este obligatoriu pentru persoanele care dețin funcții publice de conducere sau demnități publice.
Depunerea sa se realizează anual, cu mențiunea specială că aceasta trebuie efectuată și la începutul sau sfârșitul mandatului. Rolul principal al acestei declarații este de a oferi o imagine clară asupra patrimoniului și intereselor persoanei care ocupă funcția respectivă.
Procesul de completare a declarațiilor urmează modele standardizate, cu un termen limită anual pentru depunere stabilit la 15 iunie. De asemenea, există obligativitatea depunerii în termen de 30 de zile de la numirea în funcție sau încetarea activității.
O declarație de avere include informații detaliate și precise despre bunurile imobile și mobile, activele financiare, datoriile, veniturile și interesele declarantului și ale familiei acestuia.
Pentru bunurile imobile, se solicită informații precum adresa (care este anonimizată la publicare), categoria, anul dobândirii, suprafața, cota-parte, modul de dobândire și titularul. În cazul bunurilor mobile, declarația trebuie să cuprindă autovehicule, ambarcațiuni, obiecte de artă și de cult valoroase.
În ceea ce privește raportarea veniturilor, aceasta se referă la anul fiscal anterior, iar activele financiare declarate includ conturi bancare, investiții și pensii private. De asemenea, se impune declararea datoriilor, a cadourilor primite și a contractelor obținute de la instituții publice.
Declarația de interese, complementară celei de avere, vizează aspecte precum calitatea de asociat sau acționar la diverse entități comerciale, funcțiile de conducere deținute în companii sau instituții, precum și apartenența la asociații profesionale și partide politice.
Cine este obligat să depună declarație de avere?
Legislația în vigoare stabilește persoanele obligate să depună declarații de avere:
- Demnitarii și funcționarii publici;
- Persoanele cu funcții de conducere în instituțiile publice;
- Magistrații, cuprinzând atât judecători, cât și procurori;
- Aleșii locali, incluzând primari, consilieri locali și județeni;
- Persoanele aflate în poziții de conducere în companiile de stat;
- Personalul din instituțiile responsabile de apărare, ordine publică și siguranță națională;
- Membrii consiliilor de administrație ale companiilor naționale și societăților cu capital majoritar de stat.
O nouă modificare legislativă, a impus depunerea declarației de avere digitale, începând cu 1 ianuarie 2024. Prin urmare, art. 2 din Legea nr. 176/2010 prevede: „Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se transmit Agenţiei exclusiv prin intermediul platformei online de declarare a averii şi a intereselor, denumită în continuare e-DAI, gestionată de Agenţie.”
În procesul de completare a declarațiilor, există câteva aspecte de reținut:
- Indiferent de existența unei convenții de separare a bunurilor între soți, este obligatorie declararea bunurilor și veniturilor ambilor parteneri.
- Antecontractele nu se includ în declarație, deoarece acestea nu transferă efectiv dreptul de proprietate.
- În ceea ce privește veniturile copiilor minori, precum alocațiile și bursele, acestea sunt exceptate de la obligația de declarare.
- Orice contract încheiat de rudele de gradul I cu instituții publice trebuie menționat explicit în declarație.
Cum funcționează o declarație de avere?
Procesul de gestionare a declarațiilor de avere implică mai multe etape și instituții.
Persoanele desemnate din cadrul instituțiilor publice sunt responsabile de primirea declarațiilor. Acestea verifică conținutul documentelor înainte de a le publica pe site-ul instituției (cu datele personale anonimizate) și înainte de a le transmite către Agenția Națională de Integritate (ANI). ANI deține autoritatea de a efectua verificări suplimentare și de a aplica sancțiuni în cazul nedepunerii sau completării incorecte a declarațiilor.
O particularitate a acestui proces este excepția menționată la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 176/2010. Conform acestei prevederi, veniturile Președintelui României realizate „din exercitarea funcţiei sau calităţii pentru care există obligaţia declarării averii şi intereselor, nu sunt supuse anonimizării, fiind exceptate de la normele care reglementează confidenţialitatea.”
Acest sistem de declarare a averilor și intereselor reprezintă o componentă importantă în eforturile de asigurare a integrității și transparenței în administrația publică din România. Prin implementarea acestor mecanisme de control și transparență, se urmărește sporirea încrederii publice în instituțiile statului și prevenirea potențialelor conflicte de interese sau acte de corupție.
Citește și cine este obligat să aibă audit intern?