Eurostat anunță că rata anuală a inflației a scăzut în ianuarie 2026 la 1,7% în zona euro și la 2,0% în Uniunea Europeană. Datele publicate pe pagina de Facebook a instituției arată variații semnificative între statele membre, cu diferențe notabile între cele mai scăzute și cele mai ridicate rate.
Potrivit comunicării Eurostat, în ianuarie 2026 cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța, Danemarca, Finlanda și Italia, în timp ce cele mai ridicate valori au fost raportate în România, Slovacia și Estonia. Această evoluție reflectă dinamici economice și diferențe sectoriale între statele membre.
Conform datelor raportate, clasamentul țărilor după nivelul inflației în ianuarie 2026 este următorul:
- Cele mai scăzute rate:
- Franța: 0,4%
- Danemarca: 0,6%
- Finlanda: 1,0%
- Italia: 1,0%
- Cele mai ridicate rate:
- România: 8,5%
- Slovacia: 4,3%
- Estonia: 3,8%
Diferențele pronunțate dintre state indică o diversitate a factorilor care influențează prețurile la nivel național: structura consumului, politica fiscală, evoluția prețurilor energiei și a alimentelor, precum și dinamica cererii. Țările cu inflație foarte scăzută, cum sunt Franța și Danemarca, arată presiuni de preț mai reduse asupra consumatorilor, în timp ce statele cu cifre ridicate, precum România, se confruntă cu provocări în ceea ce privește menținerea puterii de cumpărare.
Relevanța acestor cifre este multiplă. Datele privind inflația sunt monitorizate atent de autoritățile de politică monetară, inclusiv de Banca Centrală Europeană, care le utilizează pentru a evalua necesitatea intervențiilor asupra ratelor dobânzilor și a altor instrumente. De asemenea, nivelul inflației afectează deciziile guvernelor privind măsurile fiscale, ajustările salariilor și protecția socială.
Impactul asupra cetățenilor variază în funcție de contextul național: o rată a inflației scăzută poate însemna costuri de trai relativ stabile, însă poate semnala și o cerere internă mai slabă; pe de altă parte, o inflație ridicată erodează puterea de cumpărare și poate impune costuri suplimentare pentru gospodării și afaceri. În România, unde inflația anuală a ajuns la 8,5% în ianuarie 2026, efectele se resimt cel mai acut în bugetele casnice și în planificarea financiară a companiilor.
Eurostat, biroul statistic al Uniunii Europene, furnizează aceste date în cadrul monitorizării sale periodice a indicatorilor macroeconomici. Instituția publică atât sinteze sumare pe platformele sale de comunicare, cât și seturi de date detaliate în baza sa de date online, care permit analize comparative și evoluții pe termen lung.
Pentru informații suplimentare și acces la datele detaliate, Eurostat a pus la dispoziție postarea originală pe pagina sa de Facebook și baza de date oficială. Datele citate în prezentul material provin din postarea paginii EurostatStatistics și din comunicările publice ale instituției. De asemenea, detalii suplimentare și tabele cu defalcări pe componente ale indicelui prețurilor de consum pot fi consultate la adresa furnizată de Eurostat: https://link.europa.eu/C3gpC3.
Redacția va urmări publicările viitoare ale Eurostat pentru a informa cititorii despre eventuale modificări ale tendinței inflaționiste și despre implicațiile acesteia la nivel național și european.