FMI avertizează că economia Japoniei a demonstrat o reziliență substanțială în fața șocurilor globale, cu un avans al producției peste potențial, cerere internă solidă și o rată a șomajului redusă. Concluziile provin din declarația finală a misiunii Articolului IV a Fondului Monetar Internațional, publicată pe 13 februarie 2026, și subliniază că, după decenii de stagnare a prețurilor, câștigurile salariale accelerate aduc banca centrală mai aproape de atingerea țintei de inflație.
Raportul identifică totodată provocări semnificative: presiuni pe costul vieții, îmbătrânirea populației și nivelul ridicat al datoriei publice. IMF recomandă politici fiscale și monetare bine calibrate și reforme ale pieței muncii pentru a susține stabilitatea prețurilor, refacerea rezervelor fiscale și transformarea tightness-ului pieței muncii în creșteri salariale reale durabile.
Conform evaluării misiunii FMI, redresarea economică a Japoniei se bazează pe o combinație de factori: cheltuieli de consum robuste, o piață a muncii tensionată care a condus la majorări salariale în ritm istoric și o producție care rulează peste nivelul considerat potențial. Aceste elemente au contribuit la dinamica inflației, permițând Băncii Japoniei (BOJ) să se apropie de obiectivul său de 2% al inflației. Totuși, raportul subliniază că această evoluție rămâne fragilă și dependentă de politici publice prudente.
Printre riscurile menționate figurează presiunea asupra bugetelor familiilor cauzată de creșterea costurilor de trai și impactul structural al unei populații în scădere și îmbătrânite asupra potențialului de creștere pe termen lung. De asemenea, nivelul ridicat al datoriei publice expune autoritățile la vulnerabilități în fața unor posibile șocuri externe sau interne, ceea ce impune revenirea graduală la politici fiscale mai prudente pentru a reface amortizoarele fiscale.
FMI insistă pe necesitatea coordonării fine între politicile monetare și cele fiscale. În raport se arată că, pe măsură ce inflația converge către țintă, autoritățile trebuie să ajusteze treptat instrumentele de politică pentru a menține stabilitatea prețurilor fără a frâna redresarea economică. De asemenea, sunt recomandate reforme ale pieței muncii care să faciliteze participarea forței de muncă, să reducă precaritatea și să permită ca tightness-ul actual să se traducă în câștiguri salariale reale și sustenabile.
Raportul propune, între altele, următoarele direcții de politică:
- Menținerea unei politici monetare prudente și graduale, adaptată evoluțiilor inflației și a perspectivelor economice;
- Consolidarea treptată a finanțelor publice pentru a reface spațiul fiscal, inclusiv prin prioritizarea cheltuielilor și îmbunătățirea eficienței fiscale;
- Reforme structurale ale pieței muncii pentru a sprijini participarea și productivitatea, precum și mecanisme care să favorizeze creșterea salariilor reale;
- Politici sociale care atenuează impactul creșterii costurilor asupra grupurilor vulnerabile, în special în contextul îmbătrânirii populației.
Impactul acestor recomandări asupra publicului larg poate fi semnificativ: o politică bine calibrată ar putea stabiliza prețurile și, pe termen mediu, ar putea conduce la creșteri salariale reale care să compenseze presiunile asupra costului vieții. În același timp, măsurile de consolidare fiscală și reformele structurale sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice și pentru a proteja economia în fața viitoarelor șocuri.
Sursa: informațiile au fost preluate din declarația finală a misiunii Articolului IV a Fondului Monetar Internațional, publicată pe 13 februarie 2026. Comunicatul integral este disponibil pe site-ul FMI: https://www.imf.org/en/news/articles/2026/02/13/imf-cs-02172026-japan-staff-concluding-statement-of-the-2026-article-iv-mission. Informațiile au fost distribuite și prin pagina de Facebook a FMI: imf (Facebook).