Ce este deflația?
Sunt cunoscute două tipuri de fenomene economice, anume inflația și deflația. Dacă în ceea ce privește inflația, noțiunea este una mai comună, deflația reprezintă opusul inflației, care este caracterizată de scăderea prețurilor, bunurilor și serviciilor.
Cu alte cuvinte, deflația este atunci când producția economică crește mai repede decât cantitatea disponibilă de bani și credit, iar prețurile pot scădea în mod natural. Cauzele deflației pot fi numeroase, printre acestea fiind prezente diverse cazuri, cum ar fi: scăderea cererii generale, lipsa de încredere în sistemul de conducere, o creștere a ofertei generale, progrese tehnologice, scăderea fluxului de bani, dar și politica monetară.
Progresele tehnologice pot influența prețurile pe termen scurt, dar oportunitățile adecvate de intervenție în politica monetară pot contrabalansa aceste efecte.
Politica monetară are un impact semnificativ asupra bunăstării economice, creării de locuri de muncă și progresului durabil.
Lipsa încrederii poate fi dezvoltată din temerea oamenilor de o pandemie globală sau un război uriaș, aceste lucruri poate duce la o scădere a cererii generale.
Deflația afectează în special debitorii, deoarece valoarea datoriilor lor nu scade indiferent de scăderea prețurilor la bunuri și servicii. Acest lucru poate afecta nu numai particularii, ci și economiile mai mari, la nivel de națiuni.
Deoarece prețurile mai scăzute pe termen lung tind să afecteze venitul net al unei companii, oamenii sunt în general de acord că deflația afectează stocurile.
Deflația poate prezenta atât avantaje, constând în principal în existența unor prețuri mai mici ale bunurilor și serviciilor, predictibilitatea dobânzilor, diminuarea diferențelor între păturile sociale, cât și anumite dezavantaje, cum ar fi salarii mai mici pentru muncitori, ori creșterea nivelului de șomaj.
Principalul efect al deflației, constă în faptul că se restrâng cheltuielile consumatorilor, determinând o scădere a cererii. Atunci când oferta crește și cererea scade, prețurile înregistrează în mod natural o scădere.
În plus, în perioadele de deflație, prețurile activelor scad în general. Persoanele cu active mai mari suferă pierderi mai mari decât cele cu active mai mici, deoarece au tendința să dețină mai multe active în loc de numerar.
Pe măsură ce consumatorii economisesc mai mult și își reduc cheltuielile, afacerile suferă și ele pierderi. Chiar dacă oferta de bunuri și servicii crește, scăderea profitabilității îi împiedică pe angajatori să își plătească angajații.
Atunci când oferta crește, companiile se văd nevoite să reducă producția, ceea ce poate duce la diminuarea numărului de angajați. În unele cazuri, unitățile de producție sau diferite magazine pot chiar să se închidă complet. Această situație afectează nu doar angajații actuali, dar și disponibilitatea locurilor de muncă pentru cei care caută să intre pe piața muncii.
Rata deflației poate fi calculată astfel:
(( CPIc – CPIp ) / CPIc ) * 100 = Rata de deflație
În concret, factorii de determinare a ratei deflației sunt reprezentați de indicele prețurilor din anul curent (CPIc) și indicele prețurilor din anul precedent (CPIp). Pentru a determina care este rata deflației, scăzând coeficientul anului curent (CPIc) din anul precedent (CPIp) și împărțind rezultatul la CPI din perioada anterioară, se va obține un rezultat care în final se înmulțește cu 100 pentru a obține o valoare procentuală.
Hyman Minsky, fost economist american, a spus: ”Prețurile îndeplinesc multe funcții într-un economie modernă. Prețurile permit firmelor să acopere costurile și să acumuleze rezerve financiare pentru a finanța intern investițiile.” Prin acest lucru, el sublinează că prețurile sunt esențiale pentru funcționarea și dezvoltarea durabilă a întreprinderilor într-o economie.
O descreștere moderată a prețurilor poate încuraja consumul, însă deflația generalizată poate inhiba cheltuielile și poate să o agraveze, contribuind la o recesiune economică mai severă.
Guvernele și băncile centrale dispun de mijloace pentru a limita impactul deflației atunci când aceasta își face apariția.
Un contrast economic: deflația vs inflația.
Inflația este o perspectivă unică asupra ritmului de creștere a prețurilor pentru bunurile și serviciile în economia unui stat, la un moment dat.
Pentru a înțelege mecanismul de funcționare a celor două noțiuni de analizat, arătăm că, pe de-o parte, sistemul economic al unei țări este în deflație atunci când consumatorii își restrâng cheltuielile, cererea scade, situație care duce la creșterea ofertei și scăderea prețurilor, Pe de altă parte, ceea ce presupune inflația, unii oameni consideră ca fiind o infamie. Cu toate acestea, există oameni care au avut atât de câștigat, dar și de pierdut din inflație.
Astfel, pot beneficia de o avantajele unei inflații neașteptate persoanele care datorează bani necesar a fi rambursați cu o sumă fixă de dobândă. În schimb, există și cazuri nefericite ale creditorilor care sunt îndreptățiți să primească o sumă de bani și, în condițiile unei inflații neprevăzute, banii împrumutați anterior nu vor mai valora la fel de mult ca în momentul împrumutului, adică se vor devaloriza.
În economie, există atât inflație neprevăzută, cât și încă două forme, anume: dezinflație neprevăzută și deflație neprevăzută.
Inflația neprevăzută este atunci când prețurile cresc mai rapid decât s-ar fi preconizat. . Dezinflația neprevăzută este atunci când nivelul prețurilor crește mai încet decât s-ar fi anticipat.
Deflația neprevăzută este atunci când nivelul prețurilor scade în timp ce se așteaptă o creștere.
Inflația neașteptată redistribuie bogăția între debitori și creditori în mod arbitrar. În momentul în care iau împrumuturi, oamenii sunt adesea preocupați de rata inflației. De asemenea,
valoarea dobânzilor plătite sau câștigate poate să difere față de așteptările lor atunci când rata inflației este diferită de cea anticipată.
Creditorii câștigă în urma dezinflației sau a deflației neprevăzute, deoarece suma de bani pe care o primesc înapoi valorează mai mult în putere de cumpărare decât se așteptau inițial când au acordat împrumutul.
Debitorii sunt în special afectați de deflație pentru că trebuie să-și plătească datoriile cu bani care valorează mai mult decât au împrumutat inițial.
Există câteva diferențe între inflație și deflație. Acestea sunt:
- Inflația reprezintă creșterea costurilor a unor bunuri sau servicii.
- Deflația reprezintă scăderea costurilor a unor bunuri sau servicii.
- Inflația reprezintă scăderea puterii de cumpărare a unei monede.
- Deflația reprezintă creșterea puterii de cumpărare a unei monede.
- Inflația reprezintă creșterea cererii de bunuri și servicii.
- Deflația reprezintă scăderea cererii de bunuri și servicii.
- În cazul inflației, venitul este distribuit inegal.
- În cazul deflației, șomajul ajunge la un nivel ridicat.
Inflația poate apărea din anumite cazuri:
- Populațiile cresc.
- Economiile devin mai bogate.
- Cererea crește.
- Diferite mărfuri pot deveni mai rare sau mai scumpe.
Deflația poate apărea de asemenea în anumite cazuri, cum ar fi:
- Oamenii așteaptă să scadă prețurile pentru a putea cumpăra.
- Companiile sunt obligate să reducă în continuare prețurile ca urmare a cheltuielilor reduse pentru a reține clienții.
- Oamenii își pierd locurile de muncă pe măsură ce companiile se închid sau își reduc dimensiunile.
- Șomerii nu cheltuiesc atât de mult, așa că cererea și prețurile scad.
Inflația și deflația sunt fenomene economice opuse, dar ambele pot avea un impact semnificativ asupra indivizilor, companiilor și economiilor. Este esențial să înțelegem că inflația și deflația pot apărea în diferite contexte economice și pot fi cauzate de o varietate de factori.
Țări cu deflație
Deflația poate aduce efecte negative în diferite țări din lume. Cel mai întâlnit efect este șomajul, prin acest lucru multe națiuni pot ajunge la subiectul de recesiune.
Recesiunea este un termen economic care reprezintă o perioadă de declin economic care implică o scădere a comerțului și a activității industriale.
Una dintre cele mai relevante și recente țări care a fost aspru afectată de deflație este China.
Profiturile totale ale întreprinderilor industriale au scăzut cu 15,5% anual din ianuarie până în iulie 2023. Guvernul Chinei a decis să nu mai dezvăluie rata șomajului în rândul tinerilor, care a ajuns la 21,3% în iunie 2023.
Totodată, în Statele Unite, a avut loc cea mai mare deflație din secolul XX între 1920 și 1930, când bursa a scăzut din cauza suprapopularității.
În Europa, Elveția are cea mai scăzută rată a inflației, de 2,8% , sau aproximativ o treime din cea a zonei euro.
Atunci când se așteaptă o scădere continuă a prețurilor, ceea ce va duce la o scădere a cererii generale, consumatorii tind să întârzie achizițiile.
Acest lucru se întâmplă la nivel global, deoarece creșterile prețurilor par să fi atins punctul culminant și ar părea că principalele bănci centrale ale lumii sunt în curs de creștere a ratelor dobânzii.
Deflația este un fenomen extrem de periculos pentru orice națiune. Cu toate acestea, pentru ca economia să funcționeze, oamenii trebuie să cheltuiască bani pentru a evita diverse probleme sau dificultăți.
IMF (International Monetary Fund) estimează că 84% din țările din întreaga lume vor avea o inflație mai mică decât anul trecut. Se estimează că atât inflația generală, cât și cea de bază vor rămâne peste nivelurile pre-pandemie, la 4,1%.
Investitorii pot cumpăra obligațiuni de calitate investițională, acțiuni de consum de bază, acțiuni de dividende și își pot păstra banii în numerar pentru a se proteja împotriva deflației.