Johan Norberg, într-un articol publicat în revista F&D a Fondului Monetar Internațional, susține că deschiderea la oameni, bunuri și idei a stat la baza marilor epoci de prosperitate istorică. În analiza sa, publicată în ediția din decembrie 2025 a revistei F&D, autorul argumentează că inovația și schimbul, nu controlul, determină durabilitatea unei civilizații.
Norberg subliniază că exemplele istorice – de la Atena antică, la califatul abbasid și până la lumea anglofonă modernă – arată un model comun: perioadele de aur au început atunci când curiozitatea a învins teama și societățile s-au deschis către noutate. Această concluzie este prezentată pe pagina de Facebook a FMI, care a preluat și promovat articolul autorului.
Autorul dezvoltă argumentul printr-o analiză comparativă a mecanismelor care au favorizat prosperitatea în diferite epoci. Potrivit lui Norberg, schimburile comerciale, circulația ideilor, migrația de talente și instituțiile care permit inovarea au constituit factori convergenți în societățile care au înregistrat avansuri sustenabile. El afirmă, pe scurt, că ‘creativity, not control, drives enduring greatness’, formulă pe care o folosește pentru a evidenția rolul creativității și al dinamismului social în contrapunere cu izolarea și reglarea excesivă.
Articolul oferă exemple istorice concrete pentru a susține aceste idei. În Atena clasică, circulația ideilor filosofice și artistică, facilitată de relațiile comerciale și de un climat civic relativ deschis, a alimentat un salt cultural și politic remarcabil. Califatul abbasid, în special orașul Bagdad, a devenit un centru de traduceri și schimb intelectual între culturi, ceea ce a condus la dezvoltări semnificative în științe și tehnologie. În epoca modernă, Norberg identifică lumea anglofonă ca un exemplu de rețea largă de schimburi economice și instituționale care a permis difuzia rapidă a inovațiilor industriale și tehnologice.
Pe de altă parte, autorul avertizează că retragerea în interior, frica față de diversitate și politicile restrictive pot conduce la recul. Norberg notează că ‘golden ages begin when curiosity defeats fear’, sintetizând astfel ideea că deschiderea culturală și economică este esențială pentru menținerea unei dinamici pozitive. Efectele unei astfel de închideri pot include stagnare economică, scăderea capacității de inovare și izolare intelectuală, consecințe care afectează direct nivelul de trai și oportunitățile comunităților.
Mesajul lui Norberg are implicații pentru factorii de decizie locali și pentru publicul larg: politicile care încurajează schimburile comerciale, mobilitatea forței de muncă și colaborarea intelectuală pot contribui la creșterea durabilă. În același timp, autorul nu propune soluții simpliste, ci invită la reflecție asupra modului în care societățile pot construi instituții reziliente care să valorifice deschiderea fără a neglija gestionarea riscurilor.
În încheiere, informațiile din acest material au fost preluate de pe pagina de Facebook a Fondului Monetar Internațional (imf) și se bazează pe articolul publicat de Johan Norberg în revista F&D a FMI. Lecturarea textului integral este recomandată pentru detalii și argumentație extinsă: Why civilizations flourish and fail — Johan Norberg (F&D, decembrie 2025). Sursa postării inițiale: pagina de Facebook imf (https://www.facebook.com/imf).