Uniunea Europeană a înregistrat în 2024 o rată medie de ocupare de 86,7% în rândul absolvenţilor recenţi cu studii terţiare, cuprinzând tinerii între 20 şi 34 de ani. Datele publicate de Eurostat arată diferenţe semnificative între state, iar harta utilizată include şi ţări EFTA şi candidate, chiar dacă clasificarea se bazează pe statele membre UE.
Statisticile, comunicate în 2024 de pagina oficială EurostatStatistics, reflectă gradul de integrare al absolvenţilor în piaţa muncii şi oferă indicatori utili pentru factorii de decizie, angajatori şi instituţiile de învăţământ superior.
Conform datelor, cele mai ridicate cote de ocupare în rândul absolvenţilor tineri s-au înregistrat în Bulgaria (95,4%), Estonia (95,2%) şi Ţările de Jos (93,7%). La polul opus, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în Italia (77,3%), Grecia (79,0%) şi Franţa (81,8%). Aceste diferenţe evidenţiază variaţii regionale şi structurale în modul în care piaţa muncii absoarbe forţa de muncă tânără cu studii superioare.
Lista ţărilor cu cele mai mari şi cele mai mici ponderi ale ocupării absolvenţilor tineri este următoarea:
- Cel mai ridicat nivel: Bulgaria — 95,4%; Estonia — 95,2%; Ţările de Jos — 93,7%.
- Cel mai scăzut nivel: Italia — 77,3%; Grecia — 79,0%; Franţa — 81,8%.
Aceste rezultate pot reflecta o combinaţie de factori obiectivi care influenţează tranziţia de la educaţie la ocuparea forţei de muncă: caracteristicile pieţei muncii locale, cererea pentru competenţele specifice absolvenţilor, programele de ucenicie şi stagii, precum şi politicile active de ocupare ce facilitează inserţia profesională. De asemenea, particularităţile structurale ale economiei şi nivelul dezvoltării sectoarelor care absorbe forţă de muncă calificată pot avea un rol semnificativ.
Impactul acestor diferenţe este resimţit la mai multe niveluri. Pentru tineri, rate mai ridicate de ocupare înseamnă acces mai rapid la experienţă profesională şi venituri stabile. Pentru angajatori, variaţiile pot semnala disponibilitatea forţei de muncă calificată şi necesitatea adaptării strategiilor de recrutare. Pentru autorităţi, datele oferă un instrument de evaluare a eficienţei politicilor educaţionale şi a programelor de tranziţie şcoală-muncă.
Indicatorul mediu de 86,7% la nivelul UE oferă un reper comparativ util. Totuşi, interpretarea corectă a acestor cifre impune atenţie la contextul naţional al fiecărui stat membru şi la metodologia de colectare a datelor. Harta menţionată de Eurostat include, pe lângă statele membre UE, şi unele ţări EFTA şi candidate pentru care există date disponibile; cu toate acestea, clasamentul prezentat în comunicat se bazează exclusiv pe ţările membre ale Uniunii Europene.
Datele publicate pot susţine decizii la nivel local şi naţional privind îmbunătăţirea orientării în carieră, consolidarea legăturilor dintre universităţi şi mediul economic şi dezvoltarea unor politici active de ocupare adaptate nevoilor pieţei. Monitorizarea continuă a acestor indicatori va fi esenţială pentru a observa tendinţele pe termen mediu şi lung în tranziţia tinerilor cu studii superioare către piaţa muncii.
Sursa informaţiilor: pagina Facebook EurostatStatistics şi materialul complet disponibil pe site-ul Eurostat: https://link.europa.eu/WYn4qB. Harta şi detaliile metodologice sunt puse la dispoziţie de Eurostat, care oferă date detaliate pe ţări şi grupe de vârstă pentru 2024.