Guvernul maghiar a stabilit o serie de măsuri fiscale noi care vizează sectorul bancar, concomitent cu renunțarea la intențiile anterioare de a elimina impozitele pe profiturile excepționale din anumite sectoare economice. Aceste decizii vin în contextul unor date recente care indică o deteriorare a situației bugetare a țării, informează economica.net.
În urma acestor anunțuri, acțiunile OTP Bank, una dintre cele mai importante instituții financiare din Ungaria, au înregistrat o scădere de până la 2,2%, iar moneda națională, forintul, s-a depreciat cu 0,4% în raport cu euro. Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a anunțat implementarea unui impozit pe tranzacțiile valutare efectuate de bănci, precum și o majorare a taxei existente pe tranzacțiile financiare ale acestora.
Autoritățile de la Budapesta au decis să mențină nivelul actual al taxelor aplicate profiturilor excepționale ale băncilor, companiilor energetice și firmelor străine, contrar promisiunilor anterioare de reducere a acestora. Gulyas a estimat că aceste noi măsuri fiscale vor genera venituri suplimentare la bugetul de stat de aproximativ 400 de miliarde de forinți.
Printre noile reglementări se numără introducerea unei taxe de 0,45% pe tranzacțiile valutare ale băncilor și majorarea taxei pe tranzacțiile financiare de la 0,3% la 0,45%, începând cu luna august.
Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor din Ungaria, deficitul bugetar a crescut cu 108 miliarde de forinți (echivalentul a 297 milioane de dolari) în iunie, atingând un total cumulat de 2.656 miliarde de forinți (7,3 miliarde de dolari) pentru prima jumătate a anului. Acest nivel depășește deja ținta de deficit planificată pentru întregul an 2024. Ministerul a explicat că această creștere a cheltuielilor este determinată de costurile mai mari ale serviciului datoriei, cauzate de modificările ratelor dobânzilor pentru obligațiunile destinate populației, precum și de cheltuielile crescute în domeniile pensiilor și sănătății comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cabinetul condus de Viktor Orban se confruntă cu o criză bugetară persistentă în acest an, în ciuda faptului că a revizuit în creștere ținta de deficit la 4,5% din PIB și a suspendat anumite investiții finanțate de la bugetul de stat la începutul anului. Ungaria se numără printre cele șapte state membre ale Uniunii Europene care au fost avertizate luna trecută de către Comisia Europeană pentru deficite bugetare excesive.