Uniunea Europeană (UE) lucrează în prezent la o propunere legislativă menită să protejeze copiii pe rețelele sociale, denumită EU KIDS Act (EU Keeping Internet Digital Spaces Accountable and Trustworthy). Propunerea este discutată în negocieri între reprezentanți ai statelor membre, autoritățile de reglementare naționale, experți și politicieni și are ca scop schimbarea responsabilității privind siguranța online a minorilor.
Inițiativa pornește de la constatul că milioane de copii și adolescenți accesează zilnic conținut pe platformele digitale și sunt expuși la mesaje toxice, dezinformare, materiale nepotrivite sau riscuri legate de sănătatea mintală. Propunerea schimbă logica actuală: în loc ca protecția să cadă în principal în sarcina utilizatorilor și a părinților, platformele vor trebui să demonstreze că serviciile lor sunt sigure și adecvate vârstei.
Potrivit participanților la discuții, printre care se numără și reprezentanți ai Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) din România, textul este în fază de elaborare și urmează să fie negociat până la adoptare. „Este nevoie ca responsabilitatea de protecție să fie asumată de furnizorii de servicii, nu lăsată exclusiv pe seama copiilor sau a părinților”, a declarat Mircea Toma, membru CNA, referindu-se la direcția generală a propunerii.
Deși detaliile finale nu sunt încă stabilite, la nivel public se discută o serie de măsuri care ar putea fi incluse în pachetul legislativ. Acestea ar putea cuprinde cerințe de evaluare a riscurilor pentru copii, obligații pentru platforme de a implementa mecanisme de protecție adecvate vârstei, transparență privind algoritmii și recomandările de conținut, opțiuni stricte de control parental și limitări privind targetarea publicității către minori. De asemenea, se pune accent pe practici de „safety by design” (proiectare pentru siguranță) și pe responsabilități sporite pentru moderarea conținutului dăunător.
Impactul acestor măsuri ar putea fi semnificativ pentru operatorii de rețele sociale, care ar trebui să își ajusteze politicile interne, să investească în tehnologie și personal de moderare și să implementeze proceduri de conformitate și raportare. Pentru părinți și școli, schimbarea logicii ar însemna mai mult sprijin din partea platformelor pentru protejarea copiilor, dar și noi instrumente și reguli de utilizare. Autoritățile naționale de reglementare, precum CNA, vor avea, probabil, un rol mai pronunțat în supravegherea aplicării normelor la nivel local.
Negocierile vor implica statele membre, comisiile de specialitate și reprezentanții industriei digitale, iar textul final ar urma să fie supus unor etape legislative specifice UE înainte de a deveni lege. În practică, aceasta poate însemna proceduri de negociere în cadrul Parlamentului European și al Consiliului, urmate de posibile etape naționale de transpunere sau implementare, în funcție de natura prevederilor adoptate.
Reprezentanții autorităților de reglementare subliniază că obiectivul principal este echilibrul între libertatea de exprimare și necesitatea protecției copiilor, precum și asigurarea faptului că măsurile sunt proportionale și aplicabile într-un mod care să nu creeze distorsiuni semnificative pe piața digitală. De asemenea, se discută mecanisme de sancționare și remedii pentru cazurile de nerespectare, precum și indicatori de evaluare a eficienței măsurilor propuse.
Următorii pași includ finalizarea textului de către experți și reprezentanți naționali, deschiderea negocierilor formale între instituțiile europene și consultări publice și cu părțile interesate. Termenul de adoptare nu a fost precizat public, întrucât propunerea este încă în lucru și supusă unor modificări în timpul negocierilor.
Sursa: Informațiile folosite pentru acest material provin de pe pagina de Facebook a Consiliului Național al Audiovizualului: consiliulnationalalaudiovizualului. Dacă aveți întrebări concrete despre noile reguli europene pentru protecția copiilor pe internet, le puteți transmite în comentarii; vom reveni cu răspunsuri pe măsură ce textul legislativ avansează.