„One cannot think well, love well, sleep well, if one has not dined well,” a scris Virginia Woolf. Cu ocazia Zilei Internaționale a Bucătarilor, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) atrage atenția asupra modului în care bucătarii celebri își transformă numele și creațiile în mărci comerciale pentru a-și proteja afacerile. Datele prezentate relevă numărul de înregistrări de mărci (EUTM) asociate unor personalități culinare renumite și subliniază varietatea instrumentelor de proprietate intelectuală disponibile pentru sectorul gastronomic.
EUIPO remarcă faptul că mai mulți dintre cei mai cunoscuți bucătari au transformat numele în branduri evaluate juridic: Gordon James Ramsay figurează ca deținător al 50 de EUTM-uri, iar Gordon Ramsay Holdings Limited deține încă opt EUTM-uri legate de denumiri de restaurante. Jamie Oliver Enterprises Limited are 19 EUTM-uri, iar șapte EUTM-uri asociate chef-ului Dabiz Muñoz includ numele, imaginea și siglele restaurantelor sale. Aceste cifre indică o tendință clară de protejare a valorii comerciale a personalității și a produselor culinare prin instrumente de proprietate intelectuală.
Protecția în domeniul culinar ia mai multe forme. EUIPO subliniază că se pot folosi secrete comerciale pentru a păstra rețete și know-how, patentele pentru inovații tehnologice sau de produs și indicațiile geografice pentru produse a căror calitate sau reputație sunt legate de regiunea de origine. Utilizarea coordonată a acestor instrumente permite nu doar protejarea creațiilor, ci și extinderea și valorificarea lor prin francize, licențe sau produse de marcă.
Totuși, nu toate elementele gastronomice sunt ușor de protejat prin înregistrarea ca marcă. EUIPO a respins cereri pentru înregistrarea gustului de căpșună artificială și a mirosului de vanilie ca mărci comerciale, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) a decis că o descriere olfactivă — „balsamic-fructat cu ușor iz de scorțișoară” — nu poate constitui un semn înregistrabil ca marcă. Aceste decizii semnalează limitele protecției formale asupra percepțiilor senzoriale, dincolo de elementele vizibile sau verbale ale unui brand.
Impactul acestor practici asupra comunității și mediului local de afaceri este multiplu. Pentru bucătarii și antreprenorii din sector, înregistrarea mărcilor oferă o bază legală pentru a investi în imagine, marketing și extindere internațională, reducând riscul de imitare. Pentru restaurantele locale și producătorii regionali, indicațiile geografice și secretele comerciale pot proteja produsele tradiționale și pot sprijini turismul culinar. Consumatorii, la rândul lor, beneficiază de claritate privind proveniența și calitatea produselor, dar și de garanții legale în caz de litigii privind utilizarea numelor și siglelor.
Pe de altă parte, deciziile privind imposibilitatea înregistrării unor proprietăți senzoriale ca mărci arată că nu toate aspectele unei experiențe gastronomice pot fi monopolizate prin mecanisme juridice clasice. Aceasta obligă profesioniștii din domeniu să combine instrumentele de protecție disponibile și să se concentreze pe construirea continuă a reputației și a calității produselor.
Sursele informațiilor provin de la pagina de Facebook a EUIPO: EUIPO.eu. Ca pași următori, specialiștii în proprietate intelectuală recomandă evaluarea strategiei de protecție a fiecărui business culinar în parte — combinând, acolo unde este cazul, mărci înregistrate, secrete comerciale, patente sau indicații geografice — pentru a asigura valoarea economică și juridică a brandurilor în context național și internațional.