Eurostat anunță că în 2024 fiecare locuitor al Uniunii Europene a generat în medie 129 kg de deșeuri alimentare. Datele, publicate pe pagina oficială de Facebook a biroului european de statistică, oferă o defalcare pe principalele surse de generare a pierderilor și deșeurilor alimentare la nivelul UE.
Înregistrările indică faptul că gospodăriile au fost responsabile pentru peste jumătate din volumul total de deșeuri alimentare, iar sectoarele de producție alimentară și servicii alimentare au contribuit, de asemenea, semnificativ la acest bilanț. Informațiile vin în contextul eforturilor continue ale instituțiilor europene de a monitoriza și reduce pierderile de alimente.
Detaliile pe surse
Conform raportării Eurostat, distribuția medie pe locuitor a celor 129 kg de deșeuri alimentare din 2024 este următoarea:
- Gospodării: 53% din total, adică aproximativ 69 kg per persoană;
- Producția de produse alimentare și băuturi: 19%, echivalentul a circa 25 kg per locuitor;
- Restaurante și servicii alimentare: 12%, reprezentând aproximativ 15 kg per persoană.
Restul de circa 16% (aproximativ 20,6 kg per locuitor) provine din alte sectoare care nu sunt precizate detaliat în sumarul publicat pe pagina de social media. Această distribuție evidențiază concentrarea majoră a deșeurilor la nivelul gospodăriilor și al lanțului de producție alimentar.
Context și implicații
Datele Eurostat oferă un cadru cantitativ pentru a înțelege dimensiunea fenomenului pierderilor și deșeurilor alimentare în UE. Volumul de 129 kg per persoană reflectă atât alimente aruncate în stare comestibilă, cât și pierderi rezultate din procese de producție, ambalare, distribuție și servicii alimentare. Consecințele acestor pierderi sunt multiple: pierdere de resurse naturale utilizate în producție, costuri economice pentru operatori și gospodării, precum și efecte asupra gestionării deșeurilor la nivel local și regional.
Pe lângă impactul economic, pierderile și deșeurile alimentare contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră asociate lanțului alimentar, gestionării deșeurilor și degradării resurselor. Monitorizarea detaliată a surselor și a cantităților este esențială pentru elaborarea unor politici eficiente de reducere și pentru măsuri de prevenire care să vizeze atât producția, cât și consumul casnic.
Reacții și pași următori
Instituțiile publice, autoritățile locale și actorii din sectorul alimentar pot utiliza aceste date pentru a prioritiza intervențiile: politici de reducere a risipei alimentare, campanii de conștientizare pentru consumatori, optimizarea lanțurilor de aprovizionare și măsuri de sprijin pentru redistribuirea surplusurilor alimentare. Eurostat subliniază utilitatea statisticilor în definirea unor obiective concrete și în urmărirea progresului în timp.
Pentru date complete și metodologia utilizată, Eurostat a publicat informațiile pe pagina sa: https://link.europa.eu/hdTB6T. Sursa principală a sumarului folosit în acest articol este pagina de Facebook EurostatStatistics (https://www.facebook.com/EurostatStatistics).
Aceste cifre vor fi utile factorilor de decizie și comunităților locale pentru a stabili priorități în reducerea deșeurilor alimentare și pentru a evalua eficiența măsurilor adoptate în anii următori.