Eurostat raportează că în 2024 greutatea totală a mărfurilor transportate către şi dinspre porturile principale din Uniunea Europeană prin short sea shipping a atins 1,6 miliarde de tone. Datele, publicate pe pagina de Facebook a instituţiei, evidenţiază principalele noduri portuare care gestionează fluxuri semnificative de mărfuri în cadrul transportului maritim regional.
Conform aceleiaşi postări, cele mai aglomerate porturi din UE în funcţie de volumul mărfurilor manipulate în 2024 au fost Rotterdam, Antwerp‑Bruges şi Gdańsk, cu valori plasate în topul traficului maritim regional, ceea ce reflectă rolul lor central în lanţurile logistice europene.
Cele mai mari volume şi importanţa lor strategică
Eurostat indică un total de 1,6 miliarde de tone de mărfuri manipulate prin short sea shipping în porturile principale ale UE în 2024. În frunte se situează portul Rotterdam, care a raportat 161 de milioane de tone, reprezentând, conform sursei, 9,8% din totalul UE. Pe locul al doilea se află complexul portuar Antwerp‑Bruges, cu 122 de milioane de tone, urmat de portul polonez Gdańsk, cu 59 de milioane de tone.
Datele raportate
- Rotterdam: 161 milioane tone (9,8% din totalul UE, conform Eurostat)
- Antwerp‑Bruges: 122 milioane tone
- Gdańsk: 59 milioane tone
Aceste cifre reflectă atât dimensiunea infrastructurii portuare, cât şi poziţia strategică a acestor huburi pentru comerţul intra‑european şi pentru legătura cu rutele maritime externe. Porturile menţionate sunt noduri majore pentru transportul de containere, mărfuri vrac şi alte categorii de încărcături utilizate frecvent de industria şi comerţul european.
Context şi implicaţii pentru economie şi logistică
Volumul total raportat subliniază importanţa short sea shipping pentru eficienţa lanţurilor de aprovizionare regionale. O pondere semnificativă a mărfurilor transportate prin aceste rute contribuie la reducerea congestiei rutiere şi la optimizarea costurilor logistice pentru operatorii din agricultură, industrie şi comerţ. De asemenea, concentrarea traficului în anumite porturi pune presiune pe infrastructura locală, pe serviciile terminalelor şi pe necesitatea de coordonare între autorităţi, operatori portuari şi companii de transport.
Din perspectiva comunităţilor locale, volume mari de trafic maritim pot genera atât beneficii economice — prin crearea de locuri de muncă şi stimularea activităţii economice în porturi şi în zonele învecinate —, cât şi provocări legate de poluare, infrastructură şi trafic urban asociat activităţilor portuare. Autorităţile portuare şi cele locale trebuie să echilibreze aceste considerente prin planificare urbană, investiţii în mediu şi optimizarea fluxurilor logistice.
Următorii paşi şi sursa informaţiilor
Informaţiile citate provin de pe pagina de Facebook EurostatStatistics (EurostatStatistics) şi fac parte din prezentarea „Key figures on Europe – 2026 edition”. Pentru detalii suplimentare şi analize comparative pe ani, regiuni şi categorii de mărfuri, Eurostat pune la dispoziţie publicaţia completă, accesibilă prin linkul pus la dispoziţie de instituţie: Key figures on Europe – 2026 edition.
Jurnaliştii, factorii de decizie şi operatorii din sectorul transporturilor pot consulta raportul complet pentru a obţine informaţii detaliate privind evoluţiile temporale, structura tipurilor de încărcătură şi distribuţia geografică a fluxurilor maritime în Uniunea Europeană.