Economistul Muhamad Chatib Basri atrage atenția că o parte din creșterea economică care odinioară crea locuri de muncă sigure în sectorul manufacturier se deplasează în prezent către sectoare care angajează relativ puțini lucrători. Într-un articol publicat în revista Finance & Development a FMI în septembrie 2026, Basri analizează de ce procesele moderne de dezvoltare economică par mai anevoioase și ce implicații au aceste schimbări pentru creșterea ocupării, reducerea sărăciei și coeziunea socială.
Autorul subliniază că modelul clasic de dezvoltare — în care tranziția forței de muncă din agricultură către industrie a generat locuri de muncă stabile și salarii în creștere — își pierde din eficiență. Creșterea recentă este tot mai mult concentrată în sectoare cu intensitate scăzută a angajării, cum ar fi anumite servicii digitale, activități financiare și industrii intens capitalizate, ceea ce înseamnă că expansiunea economică nu se traduce automat în creșterea numărului de locuri de muncă disponibile.
Consecințele pentru statele în curs de dezvoltare și pentru economiile emergente pot fi semnificative. În absența unei absorții suficiente a forței de muncă în industriile moderne, reducerea sărăciei poate încetini, iar tensiunile sociale legate de șomajul tinerilor sau de precaritatea locurilor de muncă pot crește. Basri avertizează că, fără politici publice adecvate, procesele de creștere economică ar putea produce bunăstare agregată fără a atinge o parte importantă a populației.
Analiza sa oferă și explicații pentru această transformare structurală: automatizarea, digitalizarea producției, globalizarea lanțurilor valorice și schimbarea cererii finale către servicii pot reduce rolul manoperei tradiționale. De asemenea, unele sectoare care cresc rapid sunt intens intensive în capital sau în competențe foarte specializate, folosind relativ puțini angajați. Aceste tendințe nu sunt identice în toate țările, dar, luate împreună, ele schimbă dinamica tradițională a dezvoltării economice.
În articol, autorul discută și măsuri de politică economică care pot răspunde acestor provocări. Printre acestea se numără: investiții în formarea profesională și în educația tehnică pentru a crește adaptabilitatea forței de muncă; politici industriale care stimulează segmentul întreprinderilor mijlocii și manufacturiere cu potențial de angajare; îmbunătățirea cadrului pentru crearea și dezvoltarea IMM-urilor; precum și extinderea protecțiilor sociale pentru a gestiona tranzițiile profesionale. Basri sugerează, de asemenea, importanța infrastructurii, a conectivității și a stimulentelor pentru atragerea investițiilor care să producă locuri de muncă locale.
Impactul asupra comunităților locale poate fi imediat și vizibil: orașele și regiunile dependente anterior de fabrici mari pot resimți efectele unei creșteri «jobless» prin creșterea vulnerabilității economice, scăderea veniturilor medii și migrație. Pentru cetățeni, provocarea este dublă: găsirea unor locuri de muncă stabile și adaptarea la cerințele unor sectoare noi, mai tehnologizate sau mai competitive. Autorul subliniază rolul intervențiilor publice bine concepute pentru a facilita reconversia forței de muncă și pentru a stimula ocuparea în sectoare cu potențial de angajare.
Articolul din Finance & Development este citat și promovat pe pagina de Facebook a FMI, semnalând interesul instituțional pentru problematica discutată și pentru dezbaterea publică pe tema politicilor de dezvoltare. Pentru cei interesați să consulte analiza integrală, textul original semnat de Muhamad Chatib Basri este disponibil pe pagina revistei Finance & Development a FMI: Why development feels harder – Muhamad Chatib Basri.
Sursa informațiilor: pagina de Facebook a IMF (https://www.facebook.com/imf) și articolul publicat în revista Finance & Development a FMI în septembrie 2026.