Eurostat arată că în 2025, 44,8% dintre persoanele cu vârsta între 25 și 34 de ani din Uniunea Europeană dețineau o calificare terțiară, înregistrând o creștere de 17,6 puncte procentuale față de 2005. Datele, publicate pe pagina de Facebook EurostatStatistics, indică diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește nivelul de educație superioară.
Statisticile acoperă populația tânără a UE (25-34 ani) și evidențiază atât țările cu cele mai ridicate cote de absolvenți de învățământ terțiar, cât și statele cu cele mai scăzute ponderi, oferind un punct de referință pentru factorii de decizie în domeniul educației și ocupării forței de muncă.
Conform datelor Eurostat, cel mai înalt procentaj de persoane cu studii terțiare în rândul celor 25-34 de ani s-a înregistrat în Irlanda (66,8%), urmată de Luxemburg (65,0%) și Lituania (60,8%). La pol opus, cele mai scăzute valori s-au înregistrat în România (23,0%), Italia (31,1%) și Ungaria (32,6%).
Creșterea generală a proporției persoanelor cu educație terțiară — de la niveluri mult mai scăzute în 2005 până la media de 44,8% în 2025 — reflectă o tendință amplă de extindere a accesului la învățământul superior în UE. Diferențele mari între statele membre indică, totodată, variații persistente în structura sistemelor educaționale, în politicile naționale de finanțare a educației și în cererea de competențe ridicate pe piețele naționale ale muncii.
Impactul acestor diferențe se poate resimți pe mai multe planuri: niveluri diferite de calificare afectează oferta de muncă specializată, mobilitatea tinerilor absolvenți între state, precum și capacitatea țărilor de a răspunde la provocările economice ce cer competențe avansate. Autoritățile publice, angajatorii și instituțiile de învățământ pot folosi astfel de date pentru a ajusta strategiile de formare profesională, programele universitare și politicile de susținere a tranziției de la educație la locul de muncă.
În plus, comparațiile între țări permit identificarea unor modele de referință în atingerea unor rate înalte de absolvire terțiară, precum și evidențierea regiunilor în care sunt necesare intervenții mai puternice pentru a extinde accesul la învățământ superior. În contextul tranzițiilor tehnologice și al cererii tot mai mari pentru competențe digitale și specializate, nivelul educațional al populației tinere rămâne un indicator central al potențialului economic pe termen mediu și lung.
Datele provind din postarea paginii de Facebook EurostatStatistics și din materialul suplimentar disponibil la https://link.europa.eu/chFwR4. Rezultatele ilustrează atât progresele înregistrate în ultimele două decenii, cât și decalajele regionale care pot influența politicile viitoare în domeniul educației și ocupării forței de muncă.