Eurostat anunță că în 2025, 11,0% din tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană nu erau nici angajați, nici înscriși în învățământ sau formare profesională (NEET). Datele publicate indică variații semnificative între statele membre, cu cele mai ridicate și cele mai scăzute ponderi înregistrate în anumite țări.
Conform statisticii, România înregistra cea mai mare proporție de tineri NEET, de 19,2%, urmată de Bulgaria cu 13,8% și Grecia cu 13,6%. La polul opus se situează Țările de Jos (5,3%), Suedia (5,9%) și Slovenia (7,6%). Harta publicată de Eurostat include date disponibile din statele UE, din țările EFTA și din țările candidate, iar clasamentul menționat în descrierea postării se bazează exclusiv pe datele din țările UE.
Indicatorul NEET (Not in Employment, Education or Training) este utilizat pentru a măsura proporția tinerilor care nu participă la piața muncii și nici nu urmează programe educaționale sau de formare. Eurostat precizează că datele reflectă situația în anul 2025 și oferă o imagine a gradului de incluziune socială și a oportunităților de inserție profesională pentru tineri în diferite state.
Distribuția geografică semnalează diferențe regionale persistente: țările din sud-estul și sudul Europei afișează, în general, ponderi mai ridicate ale tinerilor NEET, în timp ce statele nordice și unele țări din vestul Europei înregistrează valori mai mici. Această imagine este utilă pentru factorii de decizie politic și pentru instituțiile implicate în elaborarea de politici active de ocupare, educație și formare profesională.
Datele punctuale comunicate de Eurostat sunt prezentate astfel:
- Cel mai mare procent NEET (15–29 ani):
- România – 19,2%
- Bulgaria – 13,8%
- Grecia – 13,6%
- Cel mai mic procent NEET (15–29 ani):
- Țările de Jos – 5,3%
- Suedia – 5,9%
- Slovenia – 7,6%
Impactul acestor diferențe se reflectă atât în perspectivele de angajare ale tinerilor, cât și în presiunile asupra sistemelor de protecție socială și asupra economiilor naționale. Proporțiile ridicate pot indica dificultăți de integrare pe piața muncii, lacune în oferta educațională sau bariere în accesul la programe de formare. În schimb, procentele scăzute sugerează, în general, o mai bună conectare între educație și piața muncii și o ofertă mai eficientă de politici active pentru tineri.
Instituțiile europene și naționale monitorizează evoluția indicatorului NEET pentru a adapta măsurile de sprijin: programe de formare profesională, inițiative de ucenicie, politici de angajare tineret și măsuri care vizează reducerea excluziunii sociale. Raportarea Eurostat facilitează comparațiile între țări și identificarea domeniilor care necesită intervenții prioritare.
Informațiile citate provin din postarea paginii EurostatStatistics pe Facebook și din datele publicate de Eurostat. Pentru analiza completă și harta interactivă cu date din statele membre ale UE, din țările EFTA și din țările candidate, Eurostat pune la dispoziție documentația detaliată la adresa oficială: https://link.europa.eu/6hjRY9.
Sursa: EurostatStatistics (pagina de Facebook) și publicațiile Eurostat.