Uniunea Europeană generează anual peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare, iar aproape 42 de milioane de persoane nu își pot permite o masă de calitate cel puțin o dată la două zile, relevă datele oficiale citate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Datele Eurostat din 2025 privind risipa alimentară și cele din 2023 privind insecuritatea alimentară subliniază necesitatea unor intervenții urgente la nivel public și privat.
Conform Eurostat, cantitatea totală de deșeuri alimentare înregistrată în UE în 2025 se ridică la peste 58,3 milioane de tone, echivalentul a circa 129 kg pe locuitor, având o valoare de piață estimată la aproximativ 132 de miliarde de euro. În același timp, statisticile privind accesul la alimente indică faptul că aproape 42 de milioane de persoane se confruntă cu dificultăți în a-și permite o masă de calitate o dată la două zile (Eurostat, 2023).
Aceste cifre au fost aduse în atenția publicului printr-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a ANPC, care subliniază discrepanța profundă dintre risipa alimentară în volum și penuria alimentară resimțită de milioane de cetățeni. Valoarea economică ridicată a alimentelor aruncate — estimată la 132 de miliarde de euro — evidențiază atât pierderile financiare, cât și potențialul de redistribuire către persoanele aflate în nevoie.
Impactul economic și social al acestor date este semnificativ. Pe de o parte, companiile din sectorul alimentar și lanțurile de aprovizionare suportă costuri legate de producere, manipulare și eliminare a alimentelor neconsumate; pe de altă parte, familii și persoane vulnerabile întâmpină dificultăți în asigurarea unei alimentații adecvate. Astfel, risipa alimentară nu este doar o problemă de mediu, ci și un simptom al ineficiențelor economice și sociale la scară largă.
Specialiștii și autoritățile atrag atenția asupra necesității unei abordări integrate: reducerea risipei la sursă, îmbunătățirea logisticii și a stocării, facilitarea redistribuirii alimentelor comestibile dar nevândute și sprijinirea organizațiilor caritabile care distribuie alimente persoanelor defavorizate. Măsuri care vizează consumatorii — precum planificarea cumpărăturilor, conservarea corectă a alimentelor și donarea produselor neutilizate — pot contribui, de asemenea, la reducerea volumelor de deșeuri alimentare.
Reacțiile instituționale, potrivit comunicatului ANPC, pun accent pe necesitatea cooperării între autorități, companii din industria alimentară și societatea civilă pentru a transforma surplusul în resursă. De asemenea, sunt menționate instrumente legislative și programe de sprijin care pot facilita colectarea și redistribuirea alimentelor, precum și stimulente pentru reducerea deșeurilor la nivelul lanțului de aprovizionare.
Consecințele pentru comunități sunt concrete: reduceri ale risipei ar putea diminua presiunea asupra bugetelor gospodăriilor și ar putea îmbunătăți accesul la alimente pentru persoanele vulnerabile, în timp ce diminuarea cantităților de deșeuri alimentare contribuie la obiectivele climatice și de mediu asumate la nivel european.
Sursa informațiilor: comunicatul citat pe pagina de Facebook a ANPC (ANPC.gov) și documentele Eurostat menționate în comunicare. Pentru acces la textul integral al comunicatului publicat de ANPC, consultați https://www.anpc.ro/articol/risipa-alimentara-o-realitate-actuala. Instituțiile implicate îndeamnă la monitorizare continuă a datelor și la măsuri practice care să asigure ca alimentele disponibile să ajungă acolo unde sunt cu adevărat necesare.