Rata privării materiale și sociale severe în rândul tinerilor (15-29 ani) din Uniunea Europeană a fost de 5,8% în 2025, arată datele publicate de Eurostat. Datele evidențiază discrepanțe semnificative între statele membre, cu valori mult peste medie în Europa de Sud-Est și valori foarte mici în unele state din Europa Centrală.
Conform unui anunț publicat pe pagina de Facebook a Eurostat (https://link.europa.eu/mPxBw8), cele mai ridicate ponderi ale tinerilor care se confruntă cu privare materială și socială severă au fost înregistrate în România (15,1%), Grecia (14,7%) și Bulgaria (14,0%), în timp ce cele mai mici rate au fost raportate în Croația și Slovenia (ambele 0,8%) și în Polonia (1,5%).
Aceste cifre oferă o imagine clară a distribuției inegale a riscului de excluziune materială și socială în rândul tinerilor la nivelul Uniunii Europene. Ponderea de 5,8% reprezintă media la nivel UE pentru 2025, dar variațiile între state indică diferențe semnificative în ceea ce privește condițiile economice, accesul la servicii și nivelul de protecție socială pentru tineri. În statele cu procente ridicate, o parte importantă a populației tinere se află în situații care pot limita accesul la oportunități educaționale, de ocupare și integrare socială.
În topul statelor cu cea mai mare incidență, România înregistrează cea mai mare rată, 15,1%, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din șase tineri se află în această situație severă. Urmează Grecia cu 14,7% și Bulgaria cu 14,0%. Aceste niveluri sunt considerabil peste media UE și sugerează provocări persistente legate de gradul de sărăcie, accesul la locuință adecvată, servicii de sănătate și alte dimensiuni ale incluziunii sociale. În schimb, state precum Croația și Slovenia raportează rate foarte scăzute (0,8%), iar Polonia se situează la 1,5%.
Impactul acestor diferențe se resimte la nivel local și regional: tinerii care se confruntă cu privare materială severă pot avea performanțe educaționale mai slabe, acces redus la piața muncii și vulnerabilitate sporită în fața problemelor de sănătate mintală și excluziune socială. Pentru comunități și autorități locale, datele Eurostat oferă un instrument de monitorizare a necesităților și de prioritizare a intervențiilor destinate tinerilor cei mai vulnerabili.
Eurostat nu oferă în postarea de pe Facebook explicații detaliate cu privire la cauzele principalelor diferențe între state, însă indicatorii statistici pot fi utilizați împreună cu alte surse (de exemplu date privind ocuparea forței de muncă, educația și politicile sociale) pentru a concepe răspunsuri adaptate. De asemenea, aceste cifre pot fi relevante pentru factorii de decizie la nivel național și european care urmăresc reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale în rândul tinerilor.
Datele prezentate pot fi consultate în detaliu la linkul furnizat de Eurostat: https://link.europa.eu/mPxBw8. Informațiile preluate în acest material provin de pe pagina de Facebook a EurostatStatistics (https://www.facebook.com/EurostatStatistics).