Grecia a reuşit o revenire fiscală notabilă între 2010 şi 2025, trecând de la dependenţa de sprijin extern la înregistrarea unui excedent primar. Transformarea administraţiei fiscale elene, desfăşurată în trei etape, a condus la creşterea colectării şi la restabilirea credibilităţii bugetare, rezultatele fiind vizibile în datele recente privind veniturile fiscale şi nivelul datoriei publice.
Reforma fiscală a fost implementată pe termen lung în Grecia, cu sprijinul programelor de dezvoltare a capacităţii oferite de Fondul Monetar Internaţional (FMI), şi a condus la creşterea semnificativă a raportului venituri fiscale/PIB, majorarea veniturilor din TVA şi obţinerea unui excedent primar aproape de 5% din PIB în perioada 2024–2025.
Transformarea administraţiei fiscale a Greciei a fost structurată în trei faze distincte, fiecare cu obiective şi instrumente specifice: stabilizare (2010–2012), construire instituţională (2013–2017) şi transformare digitală (2018–2025). În faza de stabilizare s-au adoptat măsuri urgente pentru restabilirea echilibrului bugetar şi pentru îndeplinirea condiţiilor pachetelor de sprijin externe. Perioada de construire instituţională a vizat consolidarea Capacităţilor administraţiei fiscale, armonizarea procedurilor şi îmbunătăţirea colectării. În final, transformarea digitală a accelerat utilizarea tehnologiei pentru controlul conformităţii, analiza datelor şi simplificarea proceselor de administrare fiscală.
Datele raportate de FMI arată progrese măsurabile: raportul venituri fiscale/PIB al Greciei a crescut de la 20,5% în 2009 la 28% în 2025, iar veniturile din TVA au urcat cu 2,4 puncte procentuale din PIB pe parcursul a 15 ani. Excedentul primar a ajuns aproape de 5% din PIB în anii 2024–2025, iar datoria publică s-a redus semnificativ faţă de nivelurile maxime atinse în 2020 — o reducere de aproximativ 65 de puncte procentuale, conform estimărilor comunicate.
Impactul acestor evoluţii este multiplu pentru cetăţeni şi pentru mediul economic. Creşterea colectării fiscale şi reducerea datoriei publice pot crea spaţiu fiscal pentru investiţii publice sau pentru stabilizarea cheltuielilor sociale pe termen mediu, precum şi pentru reducerea costurilor de finanţare prin îmbunătăţirea percepţiei investitorilor. În plus, modernizarea administrativă şi digitalizarea proceselor reduc costurile de conformare pentru contribuabili şi sporesc predictibilitatea sistemului fiscal. Totodată, un excedent primar susţinut contribuie la consolidarea rezervelor de stabilitate macroeconomică, reducând vulnerabilitatea la şocuri externe.
FMI a subliniat rolul asistenţei pentru dezvoltarea capacităţii în fiecare etapă a reformei, susţinând că programele de asistenţă tehnică au facilitat închiderea lacunelor de conformitate şi au ajutat la reconstruirea credibilităţii bugetare. Evoluţiile descrise de instituţie indică, potrivit comunicării publice, că Grecia este în prezent unul dintre cele cinci state membre ale Uniunii Europene care înregistrează un excedent primar. Aceste progrese vor rămâne sub monitorizare, pe măsură ce autorităţile şi partenerii internaţionali urmăresc consolidarea rezultatelor obţinute.
Sursa informaţiilor: pagina de Facebook a FMI (https://www.facebook.com/imf) şi blogul Country Focus al Fondului Monetar Internaţional (https://www.imf.org/en/news/articles/2026/05/14/cf-how-tax-administration-supported-greeces-economic-recovery). Autorităţile fiscale elene şi instituţiile internaţionale vor continua monitorizarea şi ajustarea măsurilor pentru a menţine stabilitatea şi pentru a valorifica spaţiul fiscal creat de aceste reforme.