Cine? Angajaţii din Uniunea Europeană cu vârste între 15 şi 64 de ani. Ce? Procentul celor care obişnuiesc să lucreze în weekend. Când? Datele se referă la anul 2025. Unde? În statele membre ale Uniunii Europene. De ce? Informaţiile provin dintr-o comunicare a Eurostat, publicată de Ziua Internaţională a Muncii, care urmăreşte evoluţia tiparelor de muncă şi posibilele implicaţii pentru politicile de muncă şi viaţa profesională.
Potrivit datelor Eurostat, în 2025, 18,5% dintre angajaţii UE (15–64 de ani) au declarat că obişnuiesc să lucreze în weekend. Pe fondul acestei medii comunitare, există variaţii semnificative între ţări, cu procente mult mai ridicate în unele state şi foarte reduse în altele, reflectând diferenţe structurale între economii, sectoare şi reglementări naţionale.
Topul ţărilor cu cele mai mari ponderi ale angajaţilor care lucrează în weekend este condus de Grecia, cu 31,5%, urmată de Cipru cu 31,3% şi Malta cu 29,2%. Aceste valori ridicate pot fi legate în parte de ponderea importantă a sectoarelor sezoniere şi orientate spre servicii, precum turismul, alimentaţia publică şi comerţul cu amănuntul, domenii în care cererea pentru activitate în weekend este constantă.
La pol opus se situează Lituania, cu doar 3,0% dintre angajaţi care lucrează în weekend, urmată de Polonia cu 4,2% şi Ungaria cu 6,2%. Nivelurile reduse pot reflecta structura industriei, reglementări stricte privind programul de lucru, un număr mai mic de locuri de muncă în sectoare cu activitate weekend sau preferinţe culturale pentru organizarea timpului liber în weekend.
Eurostat subliniază în comunicarea postată pe pagina sa de Facebook că „In 2025, 18.5% of employees in the EU aged 15-64 years old usually worked during weekends.” Datele agregate nu oferă însă explicaţii directe pentru variaţiile naţionale, astfel că analiza completă a cauzelor necesită luarea în considerare a altor indicatori: ponderea turismului şi a sectorului ospitalităţii, nivelul economiei informale, reglementările naţionale privind orele de muncă, distribuţia pe tipuri de contract (cu normă întreagă/part-time) şi gradul de automare în activităţi productive.
Impactul asupra comunităţilor locale şi asupra angajaţilor poate fi multiplu: munca în weekend influenţează echilibrul între viaţa profesională şi cea privată, programul serviciilor publice şi private, mobilitatea urbană în ore neconvenţionale şi cererea pentru servicii de transport şi retail în zilele de sâmbătă şi duminică. Pentru angajaţi, lucrul frecvent în weekend poate implica venituri suplimentare sau flexibilitate sporită, dar şi riscuri pentru odihnă şi viaţa familială, în funcţie de organizarea muncii şi de mecanismele de compensare aplicate de angajatori.
Datele Eurostat permit autorităţilor publice, sindicatelor şi angajatorilor să identifice tendinţe şi să adapteze politici privind orele de lucru, protecţia socială şi sănătatea şi securitatea în muncă. De asemenea, cifrele pot fi utile pentru planificarea serviciilor locale (transport, retail, sănătate) şi pentru negocieri colective care privesc programul de lucru în sectoare cu activitate weekend frecventă.
Sursa acestor informaţii este pagina de Facebook EurostatStatistics. Pentru detalii suplimentare şi date complementare, Eurostat pune la dispoziţie analiza completă şi seturile de date pe portalul oficial, accesibile prin acest link: https://link.europa.eu/bHT7n9.