Eurostat a publicat datele privind ocuparea forței de muncă în 2024, care arată că rata de ocupare pentru femei a fost de 70,8%, iar pentru bărbați de 80,8%, rezultând un decalaj de gen de 10,0 puncte procentuale (pp). Datele se referă la populația în vârstă de 20-64 de ani și acoperă statele membre monitorizate de Eurostat.
Aceste cifre oferă o imagine clară a distribuției ocupării între sexe la nivelul anului 2024 și poziționează diferențele între statele membre: cele mai mari decalaje de gen au fost raportate în Italia, Grecia și România, în timp ce Finlanda, Lituania și Estonia au înregistrat cele mai mici diferențe.
În termeni concreți, indicatorul denumit „decalaj de ocupare între sexe” reprezintă diferența dintre rata de ocupare a bărbaților și cea a femeilor în grupa de vârstă 20–64 ani. Conform datelor comunicate, rata de ocupare pentru femei de 70,8% se situează cu 10 puncte procentuale sub cea a bărbaților, ceea ce reflectă persistența unui dezechilibru semnificativ în piața muncii la nivel agregat.
Datele privind variațiile între state arată disparități substanțiale în funcție de contextul național. Cele mai mari decalaje în 2024 au fost înregistrate astfel:
- Italia — 19,4 pp;
- Grecia — 18,8 pp;
- România — 18,1 pp.
Aceste valori indică diferențe de aproape două decenii procentuale între ratele de ocupare ale bărbaților și femeilor în statele menționate, plasându-le în fruntea clasamentului negativ din perspectiva egalității de gen pe piața muncii. În acestea, decalajele depășesc clar media UE, sugerând provocări persistente în asigurarea accesului și menținerii femeilor pe piața forței de muncă la același nivel cu bărbații.
La polul opus, țările cu cele mai mici diferențe sunt:
- Finlanda — 0,7 pp;
- Lituania — 1,4 pp;
- Estonia — 1,7 pp.
În aceste state, ratele de ocupare ale femeilor și bărbaților se apropie de paritate, ceea ce reflectă o distribuție mult mai echilibrată a participării la activitatea economică în rândul populației active. Diferențele foarte scăzute pot semnala politici de piață a muncii și practici instituționale care facilitează incluziunea femeilor sau structuri sociale care permit un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată.
Impactul unor astfel de diferențe este multiplu: decalajele mari pot influența veniturile mediane ale gospodăriilor, securitatea economică pe termen lung a femeilor (inclusiv pensiile viitoare), precum și eficiența utilizării resurselor umane la nivel național. Pentru comunități și decidenți, aceste date sunt relevante în evaluarea necesității măsurilor publice—de la politici de sprijin pentru reconcilierea muncă-familie, la programe de formare profesională și combatere a discriminării pe piața muncii.
Datele citate au fost publicate de Eurostat și preluate de pagina oficială de Facebook a instituției. Pentru detalii suplimentare și analiza completă a seriei statistice, raportului și metodologiei aferente (inclusiv definiția exactă a indicatorului și acoperirea geografică), informațiile pot fi consultate la sursa originală:
Sursa: pagina de Facebook EurostatStatistics (https://www.facebook.com/EurostatStatistics).
Următorii pași pentru factorii de decizie și public vor include monitorizarea evoluției acestor indicatori în anii următori și analizarea efectelor măsurilor naționale sau europene menite să reducă decalajul de gen în ocupare. Datele pot servi drept bază pentru prioritizarea intervențiilor și pentru evaluarea progresului în domeniul egalității de gen pe piața muncii.