Uniunea Europeană înregistrează progrese semnificative în protejarea naturii, fiind pe cale să atingă 16 din cele 45 de obiective privind biodiversitatea, dintre care două au fost deja realizate, potrivit unui raport recent. Raportul global confirmă rolul de lider al UE în refacerea și conservarea ecosistemelor, dar avertizează că sunt necesare acțiuni mai rapide și investiții suplimentare pentru a asigura servicii esențiale precum apă curată și alimente reziliente.
Documentul, promovat de reprezentanța Comisiei Europene în România, arată atât progresele cât și lacunele în implementarea politicilor de mediu la nivel comunitar. Pe de o parte, Uniunea este pe drumul cel bun și a majorat semnificativ finanțarea internațională pentru biodiversitate; pe de altă parte, ritmul măsurilor de protecție trebuie accelerat pentru a răspunde provocărilor economice și climatice viitoare.
Potrivit raportului, UE a reușit să majoreze sprijinul financiar extern destinat biodiversității, dublând finanțarea internațională de la 3,5 miliarde euro în perioada 2014–2020 la 7 miliarde euro pentru intervalul 2021–2027. Această creștere reflectă angajamentul blocului comunitar față de țările în curs de dezvoltare, unde pierderea biodiversității are efecte directe asupra securității alimentare și a mijloacelor de trai. Raportul subliniază că aceste resurse suplimentare sunt esențiale pentru proiecte de conservare, restaurare a habitatelor și sprijin pentru comunitățile locale.
Cu toate acestea, evaluarea relevă că doar 16 din cele 45 de obiective sunt pe cale să fie atinse, ceea ce înseamnă că majoritatea măsurilor stabilite nu au fost încă implementate integral. Raportul atrage atenția asupra nevoii urgente de acțiuni concrete în domenii-cheie: asigurarea accesului la apă potabilă, construirea unor sisteme alimentare reziliente, protejarea ecosistemelor terestre și marine și integrarea soluțiilor bazate pe natură în strategii economice durabile. Implementarea mai rapidă va depinde, conform documentului, de capacitatea de a mobiliza atât finanțarea publică, cât și investițiile private.
Cercetări recente citate în raport evidențiază dependența puternică a afacerilor de serviciile ecosistemice: companii din domenii diverse — agricultură, pescuit, turism, industrie — se bazează pe polenizare, soluri fertile, filtrare naturală a apei și alte funcții ecosistemice care pot fi compromise de pierderea biodiversității. În acest context, raportul subliniază rolul central pe care trebuie să îl joace sectorul privat, investitorii și instituțiile financiare în atingerea obiectivelor privind biodiversitatea, prin orientarea capitalului către proiecte sustenabile și prin internalizarea riscurilor legate de degradarea naturii.
Impactul asupra comunităților locale și al economiilor regionale poate fi semnificativ dacă ritmul actual al implementării nu se accelerează. Lipsa unor măsuri eficiente pune presiune pe resursele de apă, scade productivitatea agricolă în anumite regiuni și crește vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare. Pe termen lung, acest lucru poate eroda competitivitatea economică și poate genera costuri mai mari pentru refacerea habitatelor pierdute.
Pentru a răspunde acestor provocări, raportul recomandă o serie de măsuri: consolidarea mecanismelor de finanțare publică, stimulente fiscale pentru investițiile private în natură, standarde stricte de raportare a riscurilor legate de biodiversitate și cooperare internațională pentru proiecte transfrontaliere de conservare. De asemenea, se pune accent pe monitorizarea progresului și pe adaptarea politicilor pe baza dovezilor științifice și a evaluărilor periodice.
Sursele informațiilor provin de la pagina de Facebook a Reprezentanței Comisiei Europene în România: comisia.europeana.in.romania (Via EU Environment). Raportul indică pași concreți următori: continuarea finanțării externe, mobilizarea capitalului privat și accelerarea implementării măsurilor la nivel național și european pentru a transforma progresele în rezultate durabile pentru natură și societate.