Eurostat arată că între 2019 și 2023, în Uniunea Europeană s-au înregistrat variații semnificative ale ratei posturilor vacante pe ocupații, cu cea mai mare creștere pentru muncitorii din producție. Datele publicate pe pagina de Facebook a instituției indică schimbări substanțiale în anumite sectoare, relevente pentru angajatori, autorități și lucrători.
Potrivit postării EurostatStatistics, ocuparea şi cererea de forță de muncă au evoluat diferit: „Manufacturing labourers recorded the largest increase in their job vacancy rate (+4.2 percentage points (pp)) in the EU between 2019 and 2023”, în timp ce unele profesii au înregistrat scăderi ale ratei posturilor vacante.
Creșterea cea mai pronunțată a ratei posturilor vacante a fost înregistrată pentru muncitorii din sectorul manufacturier (+4,2 puncte procentuale între 2019 și 2023). Aceasta sugerează o creștere a cererii de forță de muncă neacoperită în unitățile de producție, fenomen posibil legat de relansarea activității industriale, schimbări în lanțurile de aprovizionare și nevoia de competențe tehnice specifice.
La pol opus, cea mai mare scădere a ratei posturilor vacante s-a consemnat în rândul „life science technicians and associate professionals” (-2,6 pp). Scăderea ratei posturilor vacante nu implică neapărat o contracție a ocupației; poate reflecta o adaptare a ofertei de muncă, modificări ale cererii sau îmbunătățiri în procesele de recrutare.
Eurostat punctează cazuri în care evoluția ratei posturilor vacante şi cea a ponderii angajaților în total ocupare nu merg în același sens. De exemplu, pentru „database and network professionals” rata posturilor vacante a scăzut cu 1,7 pp, ajungând la 5,1% în 2023, în timp ce ponderea angajaților în aceste ocupații a crescut cu 0,2 pp între 2019 și 2023. Acest tipar poate indica atât o absorbție mai bună a forței de muncă disponibile, cât şi o capacitate sporită a pieței de a acoperi posturile vacante în domeniul IT.
În contrast, anumite ocupații în care rata posturilor vacante a crescut au înregistrat totuși scăderi ale părții de angajați: de exemplu, „transport and storage labourers” au înregistrat o scădere a ponderii angajaților de 0,2 pp, iar „other sales workers” de 0,1 pp între 2019 și 2023. Aceste discrepanțe subliniază faptul că o rată a posturilor vacante în creștere poate semnala probleme de recrutare sau de adaptare a competențelor, chiar dacă numărul total de angajați scade ușor, sau invers.
Rata posturilor vacante măsoară cererea neacoperită de muncă, raportând numărul de posturi neocupate la totalul posturilor vacante şi ocupate. Această metrică oferă o imagine a presiunii pe piața muncii şi a potențialelor blocaje în găsirea angajaților potriviți, dar nu reflectă în mod direct dinamica numărului de angajați dintr-o ocupație fără a fi corelată cu alte indicatori.
Impactul acestor variații este direct pentru comunități și angajatori: sectoarele cu rate mari ale posturilor vacante pot întâmpina dificultăți în menținerea producției și a serviciilor, ceea ce poate afecta timpii de livrare, costurile salariale şi investițiile. Pentru autorități, rezultatele subliniază necesitatea intervențiilor în formare profesională, recalificare și politici active de ocupare, pentru a alinia competențele disponibile cu cerințele pieței.
Rezultatele Eurostat recomandă o monitorizare atentă a tendințelor pe ocupații şi regiuni, precum și colaborarea între instituții publice, educație și mediul de afaceri pentru a atenua dezechilibrele. Pe termen scurt, angajatorii pot folosi datele pentru a-şi ajusta strategiile de recrutare; pe termen lung, politicile de educaţie şi formare continuă pot reduce divariile dintre cerere și ofertă.
Sursa: postarea EurostatStatistics pe Facebook şi datele Eurostat. Pentru detalii şi date complete accesați: https://link.europa.eu/KxpfXr (pagina EurostatStatistics: https://www.facebook.com/EurostatStatistics).