Eurostat publică date pentru 2024 privind participarea la piața muncii a tinerilor: femeile și bărbații între 15 și 29 de ani prezintă comportamente diferite în raport cu educația și ocuparea. Datele, prezentate de pagina de Facebook EurostatStatistics, arată proporții semnificative ale persoanelor „în afara forței de muncă” în funcție de grupă de vârstă și sex.
În rândul grupelor analizate, tendința generală este clară: pe măsură ce înaintarea în vârstă, ponderea persoanelor care rămân în exteriorul forței de muncă scade, în timp ce rata ocupării crește, dar există diferențe notabile între femei și bărbați.
Datele arată că, în 2024, în grupa de vârstă 15-19 ani, 74,4% dintre femei și 70,4% dintre bărbați se află în afara forței de muncă din motive de educație. Aceasta indică un angajament major al tinerilor față de parcursul educațional în anii adolescenței, când studiile formale reprezintă activitatea principală pentru majoritatea persoanelor din această categorie.
Pe măsură ce tinerii trec în grupa 20-24 ani, ponderea celor care stau în afara pieței muncii scade substanțial: 30,9% dintre femei și 24,8% dintre bărbați rămân în afara forței de muncă în timp ce sunt tot în proces educațional. Această scădere reflectă creșterea integrării pe piața muncii concomitent cu continuarea educației sau tranziția către activități profesionale, conform datelor Eurostat.
În grupa 25-29 ani, raportul dintre ocupare și absența din forța de muncă se schimbă şi mai mult: rata ocupării ajunge la 62,0% pentru femei și 71,9% pentru bărbați. În același timp, ponderea femeilor aflate în afara forței de muncă și care nu mai sunt implicate în educația formală este de 16,2%, depășind considerabil nivelul înregistrat la bărbați, de 6,9%. Aceste cifre evidențiază o discrepanță de gen privind tranziția către participarea activă pe piața muncii în rândul adulților tineri.
Impactul acestor diferențe se poate manifesta în mai multe moduri pentru comunitate și pentru tineri: diferențele de gen în ratele de ocupare pot influența venituri medii, independența economică și perspectivele profesionale pe termen lung. În plus, o proporție mai mare de femei în afara forței de muncă fără educație formală la vârsta adultă tânără ridică întrebări despre barierele specifice care pot afecta tranziția lor spre piața muncii.
De asemenea, trendurile evidențiate de date pot fi relevante pentru factorii de decizie: politici de susținere a tranziției de la educație la muncă, măsuri de conciliere între viața profesională și cea familială, programe de formare și recalificare orientate spre tineri ar putea fi luate în considerare pentru a diminua decalajele constatate. Monitorizarea continuă a acestor indicatori rămâne importantă pentru evaluarea eficienței intervențiilor.
Informațiile citate provin din postarea paginii de Facebook EurostatStatistics și din materialul disponibil prin linkul furnizat de instituție. Pentru date detaliate și metodologie, consultați pagina oficială Eurostat: https://link.europa.eu/Hg7ctp. Datele publicate permit o analiză comparativă pe grupe de vârstă și sex și pot fi utilizate pentru politici publice și cercetări ulterioare.