Fondurile și firmele financiare nonbancare furnizează aproape jumătate din serviciile financiare la nivel global în prezent, arată o postare recentă a Fondului Monetar Internațional. Creșterea acelui sector a avut loc treptat după criza din 2008, iar evoluția, consemnată până în 2023, are implicații profunde pentru accesul la credit și pentru stabilitatea financiară.
Conform datelor publicate de FMI și semnalate pe pagina de Facebook a instituției, ponderea serviciilor financiare oferite de entități nonbancare a urcat de la 43% în timpul crizei financiare din 2008 la aproximativ 50% în 2023, transformând modul în care companiile, consumatorii și autoritățile publice obțin finanțare.
Dincolo de cifre, schimbarea reflectă o tranziție structurală: instituțiile nonbancare — care furnizează credit, servicii de tranzacționare și produse de investiții, fără a accepta depozite de la public — au extins oferta financiară în zone și segmente de populație care anterior erau subdeservite. Potrivit materialelor FMI, această expansiune a contribuit la creșterea accesului la credit pentru peste un miliard de persoane suplimentare, facilitând investiții, consum și dezvoltare economică în piețe emergente și nu numai.
Totuși, ridicarea nivelului de activitate a actorilor nonbancari vine însoțită de noi tipuri de risc. Pentru că multe dintre aceste entități funcționează în afara cadrului tradițional al băncilor — fără depozite garantate și adesea cu instrumente financiare complexe sau cu interdependențe pe piețele de capital — apar vulnerabilități privind lichiditatea, transmiterea șocurilor între piețe și protecția consumatorilor. FMI atrage atenția că aceste riscuri necesită monitorizare atentă, transparență sporită și reglementări adecvate, adaptate specificului activităților nonbancare.
Impactul asupra comunităților locale și al economiilor naționale poate fi mixt. Pe de o parte, disponibilitatea mai largă a creditului sprijină antreprenoriatul, consumul și dezvoltarea infrastructurii; pe de altă parte, expunerea redusă la mecanismele tradiționale de supraveghere bancară poate amplifica vulnerabilitățile în perioade de tensiune pe piețe. Autoritățile naționale, în cooperare cu organismele internaționale, pot să prioritizeze consolidarea supravegherii macroprudențiale, îmbunătățirea raportării și standarde de protecție a clienților pentru a diminua riscurile sistemeice fără a frâna inovația financiară.
Specialiștii citați de FMI subliniază nevoia unei abordări echilibrate: să se valorifice avantajele creșterii incluziunii financiare prin canale nonbancare, dar să se implementeze instrumente de politică care să gestioneze riscurile emergente. Aceasta poate include o combinație de supraveghere mai cuprinzătoare, cerințe de capital acolo unde este cazul, reglementări pentru transparența produselor financiare și mecanisme de intervenție coordonate la nivel internațional.
Informațiile din acest material se bazează pe publicările Fondului Monetar Internațional și pe anunțul postat pe pagina de Facebook a instituției. Pentru detalii suplimentare și analiza completă a tendințelor, vezi articolul FMI: Explainer — Five megatrends shaping the rise of nonbank finance și postarea oficială pe Facebook (IMF). Autoritățile naționale și factorii de decizie locali pot folosi aceste evaluări pentru a calibra măsurile de supraveghere și pentru a proteja consumatorii, în timp ce urmăresc dezvoltarea durabilă a piețelor financiare.